Uniunea Europeană și terorismul

0 123

Un lucru este cert. În momentul de față Uniunea Europeană nu se găsește într-o poziție care să faciliteze atragerea de noi aspiranți la statutul de membru cu drepturi depline. Din contră, UE nu mai prezintă acele avantaje de factură politico-economică care ar face-o tentantă pentru potențialii aderenți.

Camera superioară a Parlamentului elveţian a votat la 15 iunie anul acesta în favoarea retragerii cererii Elveţiei de aderare la Uniunea Europeană, relatează politico.eu şi dailymail.co.uk.

Decizia Camerei superioare a legislativului elveţian validează votul similar dat în luna martie de Camera inferioară, transmite Agerpres. Prin urmare, Elveţia urmează să comunice formal Uniunii Europene retragerea candidaturii de aderare, care a fost înaintată, în 1992, Comunităţii Economice Europene (CEE), cerere care oricum nu mai era validă, a precizat pentru publicaţia Neue Zürcher Zeitung ministrul elveţian de Externe, Didier Burkhalter.

Tot în anul 1992, elveţienii au respins prin referendum aderarea la Spaţiul Economic European, respectiv acordul încheiat între fosta CEE şi statele membre ale AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb), pentru înfiinţarea unei pieţe unice europene.

În urma unui alt referendum, desfăşurat în 2001, elveţienii au respins şi începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Totuși, Elveţia a aderat la spaţiul de liberă circulaţie Schengen şi a încheiat cu UE mai multe acorduri bilaterale pentru liberalizarea comerţului.

Islanda şi-a retras anul trecut cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar britanicii au votat în referendumul din luna iunie în favoarea ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar.

Având în vedere că în prezent nimeni nu se înghesuie să adere la UE, ba chiar dimpotrivă (cazul Elveției, Marii Britanii și Islandei fiind relevante în acest sens), devine necesară o resuscitare a interesului pentru integrarea statelor europene. O singularitate în acest sens o constituie Serbia, care, profund zdruncinată de războaiele derulate pe teritoriul său ar dori să se integreze într-o structură care i-ar asigura, măcar parțial, o iluzie de echilibru. MI6, serviciul secret britanic este, se pare, cel care controlează în prezent serviciile secrete sârbe și influențează politica acestui stat din spațiul ex-iugoslav.

Cum și când va redeveni apetisantă aderarea la Uniunea Europeană? Doar în momentul când serviciile de informații a statelor afectate recent de atentate teroriste, respectiv Franța, Germania și Belgia, vor forma o structură comună de securitate și aceasta se va baza pe platforma de bază constituită din apartenența la UE și NATO. Deci, integrarea în cadrul acestor structuri va deveni o prioritate și pentru alte state (Norvegia spre exemplu) din spațiul european doar atunci când apartenența la Uniunea Europeană și eventual NATO se vor constitui în condiții necesare în vederea protejării certe în fața riscului atentatelor teroriste.

Cum se vor realiza practic aceste lucruri. Simplu. Dacă țările apartenente acestui cadru comun de securitate, Franța, Germania, Belgia etc., se vor dovedi în timp mai puțin sau deloc afectate de aceste atacuri teroriste iar celelalte țări, care nu sunt integrate (exemplu Elveția. Islanda etc.) vor avea parte pe teritoriul lor de atentate. Doar astfel statele menționate anterior vor (re)deveni aspirante frenetice la statutul de membru al Uniunii Europene. Deci incidența atentatelor teroriste pe teritoriul statelor europene, nemembre UE sau NATO va constitui argumentul forte pentru (re)integrarea în structurile euro-atlantice.

            Astfel terorismul direcționat intenționat poate să devină un factor de coerență pentru Uniunea Europeană.

         Terorismul mondial și Federația Rusă constituie în momentul de față cei doi Bau-Bau de care ni se spune să ne temem noi, România, ca stat integrat UE și NATO. Și pentru că noi suntem un stat cuminte și ascultător, ne conformăm în acest sens.

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.