Esența fenomenului terorist

0 496

Motto: ”Acolo unde toți gândesc la fel, nimeni nu se omoară cu gânditul” – Walter Lipmann

Sprijinirea grupărilor teroriste care acționează într-un anumit areal are multiple scopuri, printre ele regăsindu-se și acela de a genera și instaura o stare de teroare. Teroáre, așa cum este definit acest cuvânt prin intermediul dicționarul DEX 2009, desemnează  groază, spaimă, frică provocată intenționat prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare, asuprire bazată pe intimidare, timorare, amenințare. – din fr. terreur, lat. terror, -oris.  Sau teroáre ~óri este explicat prin frica extremă care paralizează conștiința, groază provocată de intuirea unei mari primejdii sau a unei mari nenorociri, aceasta conform Noului dicționar explicativ al limbii române (Nodex 2002).

Instaurarea terorii devine cel mai bun mijloc de control al unei mase de oameni. Ducându-ți existența sub spectrul probabilității majore de a deveni victima unui atac terorist, accepți mult mai ușor tot ceea ce ți se impune din afară și anume restrângerea drepturilor tale individuale sub pretextul protejării securității personale.

Ființele umane trăind într-o atmosferă de teroare permanentă devin maleabile, ușor de supus și de subjugat.

Unii analiști afirmă că nu putem trăi într-o lume unipolară. A se vedea în acest sens un studiu realizat de un grup numit „băieții de la Iron Mountain”, încă în perioada președintelui Kennedy. Acest studiu evidențiază că nu este posibilă existența într-o lume univalentă, în acest stadiu al umanității. Structura minții umane obișnuite este învățată să opereze exclusiv într-o logică bivalentă strictă. Bun sau rău, inamic sau prieten. Ori una ori alta. Niciodată simultan. Personal nu împărtășesc opiniile acestui studiu. Acest mod de percepere a realității este utilizat pentru a genera conflicte prin fabricarea de „dușmani”, virtuali sau reali, care generează și întrețin frica, teama și panica, ca stări de fundal în conștiința umană obișnuită care devine incapabilă să reacționeze firesc, survenind astfel un blocaj care va permite implementarea de către structurile de putere a măsurilor care se doresc la nivel socio-politic. Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, un singur nume, li s-a spus terorism. Terorism pe  care a fost pus  inițial  eticheta Al Qaida și, pentru că brandul a cam expirat, s-a ales o etichetă mai nouă și anume ISIS.

Inducerea la nivel de masă a amenințării teroriste beneficiază de multe avantaje în sensul validării unei amenințări asimetrice. Nu există un adversar bine definit, clar conturat. Totul este difuz și vag, de aceea individul se simte extrem de vulnerabil și neputincios. Singura posibilitate care i se pune la dispoziție acestuia este aceea a unui regim autoritar pe care va fi nevoit să îl accepte drept singura formă dezirabilă de guvernare.

Pregătirea unei acțiuni teroriste presupune, de către cei care o realizează, accesul la resurse financiare care implică existența unor rețele cu conexiuni la diverse paliere de acțiune și control respectiv cumpărarea de arme și de material exploziv, pregătirea militară în tabere speciale concomitent cu îndoctrinarea prealabilă psiho-mentală apelând la un fond religios fundamentalist, bani care revin famililor după moartea atentatorilor sinucigași ș.a.m.d.  Există studii și analize pertinente care evidențiază clar, fără nici un fel de dubiu, existența unei legături intime și profunde între serviciile de informații din diverse țări și derularea unor atentate teroriste.

Aceste legături se pot certifica și altfel, mai precis, se poate identifica autorul dacă vedem, în funcție de efectele produse, cui servesc aceste atentate și, implicit, cine beneficiază de pe urma lor.

Personal, am citit în ultimii 25 de ani multe cărți care prefigurau la nivel de nuanță evenimentele care se derulează în prezent. Astfel trăiesc cu fiecare zi într-un perpetuum deja-vu conect cu evenimentele care se produc. Manifestarea lor explicită nu mă miră, pentru că știu precis cine și ce anume le declanșează. Mi-este clar care se dorește a fi traiectoria în care se urmărește să fie înscrisă umanitatea la nivel global. La nivelul Europei există trend-uri specifice care sunt urmate într-un mod ferm. România nu se sustrage de la acest mers al lucrurilor care este orientat către distrugere, teroare, haos și bineînțeles o nouă ordine. Ordo ab hao. Prin haos la ordine. O ordine a controlului absolut, total, precum într-un țarc în care o turmă de animale cipate (adică noi) vor putea fi cu atenție monitorizate clipă de clipă.

Există un mod eficient în care se poate aborda și analiza situația actuală la nivel global. Pragmatic, într-o strânsă legătură cauză-efect. Există un balans dinamic intenționat întreținut între abundența de atentate teroriste care tinde să se integreze într-o normalitate cotidiană și frica, panica și teama resimțită de cei aflați în epicentrul acestor evenimente sau în proximitatea acestora. Recentele atentate teroriste care au avut loc în Germania și Franța, prin incidența sporită au reușit să creeze un climat „favorabil” declanșării schimbărilor legislative dorite și realizării unei „unități” care va deveni „necesară” în contextul actual creat. Statele Unite au solicitat adoptarea de către Franța a unei legislații asemănătoare „Patriot Act”, lege adoptată în regim de urgență după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. „Patriot Act” a constituit un pachet legislativ complex care conține mai mult de 1000 de pagini și care a fost adoptat  într-un interval relativ scurt după evenimentele din 2001. Cum a putut fi realizat un act legislativ, care restrânge drastic libertățile cetățenești, într-un interval de timp atât de scurt, rămâne un mister pe care vă propun să-l soluționați singuri.

În România nu avem în momentul de față decât o insecuritatea financiară resimțită de către o parte a populației, un colaboraționism cras al unei alte părți, care se hrănește cu ceea ce pică și pe alocuri curge de la masa celor culeg grosul, aceștia din urmă fiind integrați în rețele complexe cu iz masonic din care fac parte indivizi din servicii, partide, așa ziși oameni de afaceri, toate aceste vizând unul și același lucru: banii și puterea. Forța financiară generată de bani – constituindu-se într-un concret imediat, puterea – constituind o iluzie indiferent la ce nivel al ei te plasezi. Toți fiind mai mult sau mai mult satisfăcuți și adoptând o stare de pasivitate larvară în așteptarea unor evenimente care să-i scuture mai intens, evenimente care pot să se producă sau nu. Lumea nu-și pune prea multe întrebări și nici nu-și răspunde într-un mod adecvat la cele pe care eventual și le pune. În acest moment se trece printr-un moment de hiatus, o tranziție pe care unele grupări urmăresc să o speculeze pentru a imprima României o  nouă direcție.

Poate părea cinic ceea ce spun dar ar trebui să ne obișnuim cu frecvența acestor atentate teroriste și extinderea gradată a ariei lor de manifestare. Așa cum am explicat în articole anterioare, pentru a implementa o legislație la nivel global care să restrângă drepturile și libertățile omului, este necesară instaurarea unei atmosfere de teroare. Aceste manifestări  de natură teroristă sunt prezente în momentul de față cu incidență crescută pe continentul european, mai precis în Franța și Germania. Aceste incidente vor determina formarea unei uniuni la nivelul serviciilor secrete aparținând celor două țări, la care vor adera ulterior și alte state precum, în prima fază, Belgia, a cărei capitală, Bruxelles, a constituit și ea în trecutul nu prea îndepărtat ținta unui atac terorist.

Cum ar putea fi convinse și restul  țărilor să se alăture celor menționate anterior, pentru a crea o structură comună de securitate. Foarte simplu, condiția necesară și suficientă sunt atentatele teroriste cu victime umane declanșate pe teritoriul lor, incidente  care să beneficieze de un impact mediatic pe măsură. Țările care vor fi refractare la acest gen de solidarizare vor fi „ajutate”  să se ralieze, în caz contrar, greu de crezut de altfel, ele vor constitui,  în continuare,  ținte ale atacurilor teroriste.

Profesorul american Noam Chomsky a realizat o formă succintă de trecere în revistă a modalităților de manipulare:

Poporul trebuie să aibă mintea ocupată cu altceva, decât cu problemele lui adevărate.
Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori.
Poporul trebuie pregătit pentru ceva mai rău.
Poporul trebuie să creadă că ceea ce guvernele îi pregătesc pentru a trăi mai rău este spre bine său.

Poporul nu trebuie să sesizeze legătura dintre cauză și efect.
Poporul trebuie să acționeze sub impulsul emoțiilor.
Poporul trebuie obișnuit cu satisfacții ieftine.
Poporul nu trebuie să aibă acces la informarea corectă.

Aceasta  este ce se vrea să se obțină de la noi. Noi, gândind, vom acționa însă altfel decât se așteaptă ei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.