Paşii cu care am avansat în cultura noastră politică au fost mici. Fiecare alegere a fost într-o măsură mai mare sau mai mică o lecţie dură. Am investit politicul cu încrederea şi puterea noastră la fiecare tură de alegeri, sperând de fiecare dată că „acum o să fie mai bună alegerea” şi foarte rar, alegerea a confirmat. Acum avem un guvern care nu a apucat să fie „stropit” de culori politice prea tare, avem un guvern cu o coerenţă cât de cât mulţumitoare, dar este trist că o să ne ţină până în toamnă. Atunci o să fie tura de alegeri, iar noi, românii, suntem atât de inepţi şi creduli încât o să investim, din nou, partidele politice cu încrederea noastră. În condiţii normale, aşa ar trebui să stea lucrurile, dar nivelul corupţiei din rândul lor face ca alegerile să ne fie grele, cel puţin nouă, cei care îşi dau votul după o analiză a candidaţilor. Atunci când votezi roşu sau galben pentru că vrei să dai dovadă de consecvenţă, crezând că o să ajuţi ţara, greşeşti. Avem nevoie într-adevăr de stabilitate, dar nu aşa.
De ce nu continuăm pe firul acesta? Este adevărat că progresele lor nu au fost atât de spectaculoase pe cât ne-am fi dorit, dar vă rog, daţi dovadă de răbdare. Este foarte greu să refaci un aparat care funcţionează greşit, bolnav chiar, de la crearea lui, pentru că aşa s-a dorit. Justiţia a început să funcţioneze relativ bine în această perioada şi arată cu degetul în toate părţile, nu numai unde este asmuţită. Spre exemplu, a fost o perioada când zicala „a-nceput de ieri să cadă câte-un PSD-ist pe stradă” era extrem de actuală. Justiţia îşi făcea treaba, dar cu predilecţie în acea parte a eşicherului politic. Să nu se înţeleagă că iau apărarea PSD-ului, dar realitatea zilelor pe care le trăim ne arată că mizeriile sunt peste tot. PNL, UDMR (deşi acolo nu s-a săpat cât trebuia în afacerile cu lemn din zonă), toţi au echipe de oameni arestate! Nu unul, nu doi, loturi de arestaţi din toate părţile, iar în multe dosare s-au descoperit punţi transpartidice folosite pentru aceste afaceri ilegale, bişniţe. Aşadar, în acest joc, bătăliile se dau pe cum se pot sifona mai mulţi bani spre firmele prietene. Nu se dau acolo unde trebuie: doctrină, realizări, şi aşa mai departe. Când avem în faţa noastră aceste aspecte, ştiind că ei joacă toţi într-o horă, iar noi suntem cei care suferă, nu prea îţi mai vine să îi votezi.
Pe cât a putut, guvernul Cioloş a reuşit să elimine unele lucruri din administraţia noastră care dăunau. Spre exemplu, sistemul birocratic a fost simplificat, cât s-a putut, desigur. Sunt sătul să umblu după trei dosare de acte pentru un spaţiu de parcare, spre exemplu. Avem un precedent în politicul nostru când o schemă de corupţie (cu acoperirea puterii) a fost scoasă la iveală, un fapt din cauza căruia probabil foarte mulţi români au avut de suferit sau chiar au murit (vezi scandalurile cu spitalurile sau avizele care au dus la cazul Colectiv). Aceste românisme sau balcanisme, cum vreţi voi, ne ţin pe loc de 25 de ani, iar noi, suntem şi mai inconştienţi pentru că le permitem.
Alt românism care mă scoate din sărite este cazul cu software-urile folosite de administraţie, care nu sunt eficiente şi pe care s-au dat şi în continuare se dau bani foarte mulţi, de la bugetul de stat. De unde ştiu că nu funcţionează? Păi dacă ar funcţiona, de ce îmi trebuie seturi şi teancuri de acte pentru orice aş vrea să fac?! De ce nu pot merge la spital doar cu cardul atunci când trebuie să mă operez? De ce în continuare trebuie să adun EU seturile de acte care le trebuie LOR şi în mod normal NU e datoria mea să le pun la dispoziţia doamnelor de la ghiseurile statului, e datoria LOR să le centralizeze şi să îşi facă rost de ele pentru că la urma urmei, toate sunt sub aceeaşi umbrela şi sunt acelaşi organism, nu?! Dar doamnele şi domnii care lucrează în instituţii şi-au primit funcţia pe linie de partid, fără studii de specialitate, directorii sunt la fel, aleşi pe criterii de culoare politică şi nu pe competenţele manageriale dovedite undeva.
Chiar suntem idioţi? Vrem să continuăm pe firul acesta? Vrem să ne tragem un glonţ în picior singuri? Vine toamna şi vin şi alegerile parlamentare odată cu ea şi sper să puteţi observa următorul lucru: s-a lăsat liniştea pe subiectul guvernului de specialişti. PNL-ul care altădată urla din toţi plămânii că vor un asemenea guvern, tace! Păi tace pentru că acum are şanse să prindă multe fotolii în Parlament şi pot veni la putere. Când ei militau pentru un asemenea guvern, nu erau la putere, dar acum situaţia stă altfel. Mulţi ar spune la prima vedere că aceasta este o dovadă de ipocrizie, nu?! Mă alătur lor.
O să vină PNL-ul cu ceva coaliţie în spate (pentru că singuri nu pot) şi o să se rezume la aceleaşi practici murdare dar sub o altă formă. Şi defapt cine e PNL-ul? PNL-ul e Blaga şi fostul PDL, partid care a dovedit ce oameni capabili are, la fel ca ai PSD-ului. O să îmi sară oameni în cap şi o să îmi spună că e jumătate de fapt, iar celalată jumătate e din vechiul PNL, dar dragii mei, la nivel de mizerii deţinute sub covor, e la fel.
O să mi se spună că miniştrii trebuie să deţină aprobul oamenilor, că ”de aia” se votează un partid sau altul. Nu spune niciunde că este obligatoriu ca miniştrii să fie politici, nici legal, nici moral. Noi ne dăm votul parlamentariilor, care la rândul lor, în condiţii normale, trebuie ia o decizie şi să aleagă un bun administrator, care ulterior alege la rândul lui o echipă cu care să facă treaba.
Este de la sine înţeles că în mod normal ar trebui să alegi omul cu cele mai bune rezultate manageriale pe care îl poţi găsi (indiferent că acesta are sau nu culoare politică). De preferabil, dată fiind situaţia noastră, este indicat să fie legat de politic cât mai puţin din cauzele mai sus prezentate.
Acum îmi pun din nou întrebarea: suntem chiar aşa de proşti? Românii au uitat repede, iar acum în toamnă sunt pe cale să facă aceleaşi greşeli. Acum când ni s-a dovedit că avem alternative la „politica de Dâmboviţa” derivată din bişniţarii şi găinării aniilor `90, acum când lucrurile se mişcă timid într-o direcţie bună? Trebuie să ieşim în stradă după ce îi alegem şi să le spunem: Guvernul rămâne tot al nostru!
