Daum la fel de penibil ca Iohannis

0 168

 

            România vs. Muntenegru. 1-1. Cluj Arena. Totul la ”superlativul” mediocru. Exclud publicul, pe care îl trec undeva între normalitatea de afară și atitudine pozitivă. Deh! Clujul este în Ardeal. Două echipe mediocre pe un teren puțin mai răsărit decât execrabilul ”Sanfield Road” pe care s-a jucat România vs. Danemarca (2-5) din martie 2003, meci jucat în preliminariile Euro 2004. Presa sportivă jubila înaintea meciului povestindu-ne frumos despre Christoph Daum. Bate vântul schimbării la națională, cică! Primul antrenament a fost deschis publicului. Se vorbește despre schimbarea mentalității. Apoi ni se transmite că vom juca ofensiv. De când am citit echipa în presa de specialitate am știut că vom juca cu frică. Trei închizători la mijloc, dintre care unul e de meserie fundaș: Săpunaru, Hoban, Bicfalvi. Teoria lui Daum funcționa pe un 4-1-4-1, adică Săpunaru între lina de fund și mijlocașii la închidere Hoban și Bicfalvi, un jucător de creație Stanciu (Nicușor), un mijlocaș împins ca vârf retras în persoana lui Bogdan Stancu. Așa ar fi trebuit în teorie să arate naționala lui ”Daum”. Pe teren, foarte adevărat că din fața televizorului, am văzut altceva. Până în minutul 60 mijlocașii noștri la închidere s-au călcat recitroc cu fundașii pe bombeuri. Nu mi-a fost greu să intuiesc că Daum a jucat la rezultat, mai precis cu frica unui rezultat negativ, adică o înfrângere. Schimbări derutante, cel puțin pentru mine, atât cât înțeleg eu fotbalul. Prima schimbare: pe stânga intra Gabi Torje, cel care joacă întotdeauna pe dreapta. Vorbim de flancul stâng, cel care a funcționat de bine de rău, în timp ce pe flancul drept aveam un singur jucător care făcea ambele faze, fundașul Benzar – singurul pe care l-am putut remarca în sens pozitiv; trebuie doar să dovedească constanță în joc și va deveni un jucător pe care istoria îl va consemna ca valoare. Stanciu (Nicușor) șters, deși în repriza a doua a făcut faza golului: a intrat în careu pe stânga pornind din zonă centrală, a intrat între trei muntenegreni, a centrat cu stângul, iar dintr-o deviere norocoasă mingea a ajuns la Adi Popa, care a marcat. A mai dat o pasă foarte bună lui Florin Andone (în prima repriză), lansându-l pe dreapta atacului, Andone trăgând în portar (a tras fără să se uite, altfel putea încerca o scăriță). Stanciu a mai șutat bine o lovitură liberă directă în a doua repriză. Atât la pozitive. La negative trec cu precădere minutul 95 și ratarea penaltyului în stilul Beckham, în meciul Anglia vs. Turcia.

            Personal, am văzut un meci trist jucat de două echipe care și-au dorit să nu piardă. Costel Pantilimon dă din casă: ”Am jucat ceea ce ni s-a cerut!”. Daum a fost pe bancă ca și neamțul autohton de la Cotroceni, Klaus W. Iohannis, adică lipsit de reacție. Daum s-a comportat la acest meci la un nivel al decenței echivalent cu ”decența” atitudinii lui Iohannis la summiturile Uniunii Europene. Doar că pe Daum are cine-l băga în seamă: fotbaliștii! Este chiar indicat! Daum, mie nu mi-a inspirat calm, nici știința sau neștiința jocului, mai degrabă mi-a insuflat nesiguranță și indecizie. Mi-a transmis temerea că putem pierde. E foarte adevărat, este primul lui meci și a avut la dispoziție pentru pregătirea acestui meci doar o săptămână. Să-i acord încă o circumstanță atenuantă, anume faptul că nu știe prea multe despre fotbalul românesc. Și Fabio Capello ”a dat eroare” la cârma echipei Rusiei. Sau Luciano Spalletti la Zenit Saint Petersburg. Exemplele pot continua!… Este clar! Antrenorii din vestul Europei, care au făcut performanță la echipe de club sau echipe naționale, nu se pot adapta la mentalitatea estului și sud-estului Europei. Mai grav este că nici nu reușesc să ne schimbe mentalitatea. În Est au reușit doar antrenori est-europeni, genul lui Lucescu sau Fatih Terim. Însă Daum este protejat mai bine decât au fost Spalletti sau Capello. Daum este susținut de conducerea FRF, mai precis de Burleanu și gașca lui. Andrei Vochin, cel care știe suficient fotbal ca să-și facă un sandwich (adică să ”mânce” fotbalul pe ”pită”) ar fi trebuit să se implice în sprijinul acordat antrenorului naționalei, mult mai mult decât o face. Nu doresc să mă hazardez în afirmații gratuite și nici să fiu cobe, însă nu cred că România va mai conta în fotbalul următorilor 15-20 ani, decât dacă se va da o lege a sportului, o lege a sponsorizării sportului și se va investi în academii (nu numai de fotbal).

            Spuneam că Daum este la fel de penibil ca Iohannis. Există totuși o diferență. Daum lucrează cu materialul clientului, în timp ce Iohannis este făcut din materialul clientului!…

Leave A Reply

Your email address will not be published.