Mizerabila abjecție a domnului Ioanițoaia

0 410

Am vizionat ca mulți dintre români meciul de fotbal Kazahstan-România. Și chiar dacă mi-ar fi plăcut să fi câștigat, am apreciat efortul pe care l-a făcut echipa noastră pentru a putea să facă față unui adversar violent și pe o suprafață de joc, un soi de linoleum, cu care evident nu eram obișnuiți.

Până aici nimic de semnalat. Decât eventual nuanțe. Dar, surprize, surprize. Pe TVR 1 cine apare ca să desființeze jocul României? ”Musiu” Ovidiu Ioanițoaia, care a afirmat că n-am jucat nimic, că rezultatul anterior de 5-0 cu Armenia este mincinos. Cine îi ținea isonul în studio, aproape că nici nu mai contează.

Uneori dau dovadă de o naivitate ingenuă, pe care prietenii mei o taxează uneori cu umor, alteori cu duritate. Eu cred că majoritatea oamenilor dau dovadă de bune intenții și uneori, chiar nu-mi  vine să realizez că unii oameni dau dovadă de perversitate intenționată, care constat ulterior că este mai mult decât evidentă, pentru toată lumea. Să zicem că mă prind mai greu dar în ultimă instanță tot mă prind. De aceea limbajul meu se menține la nivel curent într-o cotă acceptabilă de decență și respect. Excepție fac anumite momente privilegiate și scrierea acestui articol se înscrie în acest trand al excepției de la regulă. Deci întrebarea pe care o pun este următoarea:

Cât de pervers puteți fi domnule Ioanițoaia (partea cu domnule se constituie doar într-o formă inerentă de comunicare)?Răspunsul pe care îl dau tot eu: extrem de pervers.

Să o luăm pe rând. Dacă nu aș fi văzut meciul de ieri și nu v-aș fi auzit, aș fi spus că România a jucat lamentabil și prin urmare era de înțeles că orice comentariu suplimentar ar fi devenit superfluu.

Dar partea proastă pentru dumneavoastră este că am văzut meciul și analiza meciului făcută de subsemnatul, precum și de mulți alții, extrem de avizați în domeniu nu coincide cu părerile exprimate de dumneavoastră. Deloc. Ceea ce ați făcut în acel studioul TVR 1 nu constituie altceva decât o manipulare ordinară de cea mai joasă speță. Este evident că fiecare este liber să-și exprime opiniile. Dar acolo n-au fost exprimate opinii sau păreri ci un mod părtinitor și insidios de a strecura în mintea spectatorilor neîncrederea în jocul naționalei și implicit în selecționer.

Voi lua pe rând fiecare afirmație pe care ați făcut-o și o voi analiza separat.

Ați spus: Ce echipă este asta a României care nici măcar nu poate avea posesie în fața unei naționale a Kazahstanului?, echipă care este slabă, în opinia dumneavoastră. Este o afirmație tendenționasă și o să vă demonstrez de ce. În meciul pierdut în cu Muntenegru, Kazahstanul a avut o posesie de 54 % care nu a ajutat-o cu nimic să nu încaseze cinci (5) goluri. Pierderea meciului s-a datorat, și aceasta a fost o analiză expusă dealtfel presei de către Christian Daum gabaritului superior al fotbaliștilor din Muntenegru care au dominat meciul la capitolul jocului aerian. În  jocul la sol,  Kazahstanul a dominat și există statistica care confirmă acest lucru. Deci, naționala  Kazahstanului nu este chiar atât de slabă cât ați insinuat cu o diabolică perfidie. Mai este rezultatul anterior obținut pe același stadion, și anume 2-2 cu Polonia. Și aceștia din urmă au jucat prost, domnule Ioanițoaia? Pentru că ulterior aceștia au învins la limită Danemarca cu 3-2, Danemarca care a pierdut ieri pe teren propriu de la Muntenegru cu 1-0. Același refren l-am auzit și în cazul Muntenegrului. Și aceia au avut cică o națională slabă pe care ar fi trebuit să o batem. Fals. Muntenegru cu care noi am remizat, ratând victoria în final, datorită unui penalty ratat de Stanciu, tocmai a câștigat în Danemarca cu 1-0. Deci cine este cu adevărat tare sau slab în grupa noastră?

Stop joc. Este complet fals și total neadevărat că am pierdut 4 puncte. În realitate am câștigat 5 puncte și nu am pierdut nici un meci. Mai sunt multe meciuri de jucat și nu se profilează până în momentul de față nici o favorită clară. Situația în grupa noastră este complexă și deocamdată nu este nimic pierdut. Orice anticipare optimistă sau pesimistă devine prematură în acest moment, iar tragedizarea este apanajul celor care pescuiesc deliberat în ape tulburi aidoma domnului (devine obositor să-i spun acestui individ domn) Ovidiu Ioanițoaia.

Tragedizare, care, datorită rezultatelor înregistrate până acum este penibilă și apare ca o mare aberație. Bineînțeles că toate acestea le știți prea bine, domnule Ioanițoaia, și, în ciuda acestui fapt, ați potențat acest sentiment  în publicul care vă ascultă (încă), sper că nu pentru multă vreme.

Adevărul este că în grupa în care se află România totul se joacă și nu există în momentul de față o favorită clară care să se fi detașat în câștigătoare. Chiar și Armenia poate produce surprize, având în vedere că a pierdut doar cu 1-0 în Danemarca, iar în Polonia au pierdut meciu la ultima fază a meciului, tot la un gol diferență, respectiv 2-1 pentru leși; rezultatul din meciul cu noi 0-5 s-a datorat unei zile de grație a noastră și unei zile mai puțin faste în cazul lor.

Noi nu am ținut de minge în meciul cu Kazahstan din motive clare ca lumina zilei. Kazahii au jucat dur, nu agresiv, precum s-a scris în cronica meciului de către cei doi clovni de serviciu care vă deservesc. Au jucat mai mult decât la intimidare, pe alocuri au jucat la rupere, vezi accidentarea lui Dragoș Grigore, fractură de piramidă nazală și comoționarea acestuia precum și accidentarea lui Chipciu în zona inghinală. Dar ei de fapt au jucat doar agresiv în viziunea pervertită a jurnaliștilor „Gazetei Sporturilor”. Deci dacă jucau la rupere presupun că trimiteau jucătorii noștri direct pe lumea cealaltă. Da, se știe Kazahstanul deține uraniu. Cine a permis acest joc dur. Arbitrul din Portugalia, care bineînțeles într-o lume globalizată ca a noastră este necesar să  țină seama de anumite interese, așa cum excelent evidenția Cristian Geambașu în articolul mai sus menționat. Și acesta a ținut de altfel pe față cu Kazahstanul, neacordând cartonașe galbene și roșii la faulturile repetate ale jucătorilor acestei țări, și neacordând Românei două penaltyuri clare. Știu că după aceea pe site-ul Gazetei a apărut expertul Porumboiu care a declarat contrariu. Ce convenabil pentru voi, băieții de la Gazetă. Ați găsit în sfârșit un fost arbitru care să vă cânte în strună, adică să se plieze pe trandul impus de Ioanițoaia. Iată cum albul devine negru și viceversa. La cât de penibil vă manifestați mi se face scârbă de-a dreptul.

Și noi cică nu i-am făcut față Kazahstanului, nu pentru că am fost slabi, așa cum se insinuează sau se spune pe șleau în Gazeta Sporurilor, ci pentru că este un joc de fotbal, nu o competiție de arte marțiale și care, în mod normal ar trebui să se joace pe gazon, nu pe linoleum.

Culmea, frate, este că pe linoleumul ăla a jucat și Benfica, Atletico și Galatasaray și nici ei nu le-au făcut față. Normal, echipe de trei lulele. Mai ales Atletico Madrid, echipă fără vână și fără determinare. Ne luați de  proști, domnule Ioanițoaia, să vă înghițim aberațile rostite pe un ton de cunoscător?

Și observ că mai tinerii dumneavoastră angajați se înscriu pe aceeași linie a pupincurismului, slugărniciei și servilismului, susținându-vă spusele. Păcat. Mi-ar fi plăcut să cred că generația tânără nu este infestată de virusul obedienței acute. Cei doi jurnaliști lingăi au scris o cronică de meci care n-a avut nimic de-a face cu derularea evenimentelor din teren.

Arbitrul nu a oprit jocul violent al Kazahstanuluui. Evident că, la pauză tu selecționer și jucători te prinzi la pauză că arbitrul nu o să-și schimbe stilul de a arbitra în cea de-a doua repriză, după ce ai pierdut doi jucători și dintr-un spirit de conservare, începi firesc ca selecționer, să-i protejezi, și ei ca jucători, de asemenea își doresc să se protejeze. Nimeni nu vrea să-și termine cariera cu o accidentare stupidă. Asta bineînțeles dacă nu ești sinucigaș sau dacă nu ai în echipă 11 jucători deținători ai centurilor negre la diferite stiluri de arte marțiale, lucru care, în naționala de fotbal de astăzi a României nu se petrece. Eventual dacă nu-l naturalizăm și clonăm pe Zlatan Ibrahimovici. Atunci s-a hotărât mutarea jocului pe mingi lungi de angajament pentru că altfel, în cazul unor combinații jucătorii kazahi intrau la rupere, după cum s-a văzut. Stanciu a fost faultat de două ori consecutiv de către același jucător și nu s-a dat nici un cartonaș. Săpunaru după un fault asupra sa a reacționat cu un alt fault și la următoarea fază a fost pe jos amețit. Iar camerele ne arătau un kazah zâmbind ironic, sugerând că dacă mai vrem ne mai dau. Ce? Palme, coate în figură, picioare și pumni.

Un coleg al meu a remarcat că acesta nu a fost un meci de fotbal, în ciuda tuturor aparențelor. Ci a fost o rupere de ciolane, ligamente, nasuri tot ce se poate,  așa cum s-a și văzut după aceea.

Și tu spui Ioanițoaia că băieții n-au fost motivați. Ce meci ai văzut tu, că eu am văzut altul?

Există o excepție în ziarul Gazeta Sporturilor de astăzi, acesta aparținându-i lui Cristian Geambașu; un articol pertinent și de extrem bun simț, care a reflectat perfect și cu maximă acuratețe derularea meciului și, mai ales, condițiile absolut improprii în care acesta s-a desfășurat. Oricum acel articol este singular și nu schimbă imaginea de ansamblu a ediției de astăzi, care este pusă pe demolat. Cei vizați de dumneavoastră sunt actuala conducere a Federației Române de Fotbal, condusă de Răzvan Burleanu. Christian Daum și echipa  națională de fotbal a României, s-ar părea că sunt doar victime colaterale. Dar, în realitate nu dau credit unei astfel de variante. Ci mai degrabă înclin să cred că nu vă doriți performanțe la echipa națională de fotbal pentru că astfel ne-ar crește stima de sine ca națiune în ansamblul ei. Deci cu alte cuvinte este vizată identitatea românească manifestată prin sport. Și asta mă readuce la spusele lui Octavian Morariu din scrisoarea deschisă a acestuia. Acea scrisoare merită a fi explicată într-un articol separat. Acționați folosind dezideratele divide et impera și mizând pe faptul că există încă o masă de manevră de genul „stupid people” sintagma uzitată de tizul dumneavoastră întru mizerii mediatice, decedatul Silviu Brucan, membru de seamă „B’nai Birth”.

Cineva mi-a sugerat că sunteți decrepit, eu sunt convins că nu este așa. V-ați păstrat luciditatea, dar o folosiți într-un mod malefic. Mi s-a insinuat că multe dintre apucăturile pe care le aveți se datorează originii etnice. Nici cu acest lucru nu pot fi de acord pentru că am exemplul lui Nicolae Steinhardt, a cărui caracter reprezintă un model și un exemplu.

V-am regăsit totuși o filiație și anume în persoana lui Silviu Brucan, și el deținător al adevărului absolut, care era cultivat cu osârdie de către o altă televiziune, PRO TV.

Aș dori să știu care sunt criteriile prin care ați fost invitat în studioul TVR-ului pentru că în ultima vreme v-ați dat la fund, sau ați fost dat la fund de către structurile din care făceați parte. Oricum partea financiară vă este asigurată din plin, datorită ziarului și emisiunii săptămânale pe care o aveți la Europa FM. Prezența la pupitrul emisiunii se datorează deontologiei impecabile de care dați dovadă sau apartenenței la o etnie anume?

Cum cei din țeapa domniei-voastre au un apetit nemăsurat pentru bani și prezență mediatică și, cum sunteți susținut din spate de anumite structuri discrete, extrem de eficiente, acestea vă asigură o susținere necondiționată, sau totuși să fim cinstiți condiționată de excrementele  mediatice pe care le defecați pe diverse canale audio-vizualo-scrise.

Dumneavoastră, domnule Ioanițoaia ar fi necesar să fiți ejectat de urgență din corpul media. Feedback-urile pe care le primiți zilnic pe blogul dumneavoastră nu vă mișcă deloc. Dacă e să mă iau după susținerea din spate este puțin probabil că veți face prea curând pasul înapoi. La fel ca răposatul Brucan de altfel. Deci nu prea avem șanse să scăpăm de dumneavoastră în viitorul apropiat, mizând pe o demisie de onoare din tagma jurnaliștilor. Pentru că nu o aveți. Onoarea.

Încep să se lege anumite lucruri care altfel îmi scăpau până acum. Ovidiu Ioanițoaia este singurul jurnalist sportiv din România care votează alegerea câștigătorului Balonului de Aur în fiecare an. Care este criteriul? Profesionalismul sau etnia? Întreb și eu, nu dau cu parul. Înclin să cred că criteriul de factură etnică precumpănește în fața celui profesional, pentru că pe cel din urmă l-ați pervertit și deformat în ultimul hal, prin prestațiile din ultima vreme din ziar și televiziune deopotrivă.

Ați primit ordin să defăimați tot ceea ce ar putea să meargă bine în materie de fotbal. Să incitați spiritele. Să atacați la alibi. Să ironizați și să vă bateți cu ostentație joc de munca unui om, Christian Daum, a cărui roade se văd clar în momentul de față. Asmuțiți pe unii împotriva altora. Vă aduc aminte că Christian Daum l-a promovat pe Romeo Benzar, votat de suporteri cel mai bun jucător din meciul cu Muntenegru și pe Răzvan Marin care a jucat excelent cu Armenia și bine cu Kazahstan. Nu este suficient, în condițiile în care antrenorii predecesorii jucau la siguranță. Toate aceste aspecte nu vă sar în ochii domnule Ovidiu Ioanițoaia. Nu-i nimic, vi le aduc eu în prim-plan. Amândoi jucătorii antemenționați evoluează la „Viitorul” lui Gheorghe Hagi pe care l-ați asmuțit contra conducerii Federației Române de Fotbal. Paradoxal. Dacă ar fi așa atunci de ce s-ar promova jucători crescuți de Hagi și le-ar crește cota de vânzare?

Se simte la naționala României o schimbare de mentalitate, de atitudine, perceptibilă clar la nivelul jocului. Nu trebuie să fi expert ca să constați asta, este necesar doar să posezi un bun-simț minimal.

Mă întreb acum care vă sunt limitele de jivină ordinară împroșcând cu bale spurcate tot în jurul dumneavoastră? Ne urâți atât de mult? Se pare că așa este. Domnule (cât de dificil și de fals îmi sună acum acest apelativ) Ovidiu Ioanițoaia, dumneavoastră este necesar să fiți extirpat definitiv și irevocabil din corpul jurnalismului românesc.

Domnule (reflexul unui respect pe care nu îl mai posed) Ovidiu Ioanițoaia, prin tot ceea ce ați debitat în ultimul timp n-ați făcut altceva decât să poluați spațiul mediatic cu dejecțiile voastre jurnalistice. Încetați. Consider că este suficient. Am devenit profund convins că nu doriți binele fotbalului românesc și deserviți interese de cu totul și cu totul altă factură.

Leave A Reply

Your email address will not be published.