Tradiții strămoșești de praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

0 83

Cum a apărut postul Sfântului Petru

O legendă spune că Sfântul Petru ajuta deseori o pescăriță din satul natal,  de câte ori aceasta avea necazuri. Într-o noapte, aceasta a prins o mulţime de peşti. A doua zi însă, ea n-a reuşit să vândă în târg decât o mică parte din cantitatea pescuită. Supărată, pescăriţa s-a plâns  Sfântului Petru, iar acesta a poruncit ca sătenii să țină post, astfel încât, să se vândă la târg tot peştele prietenei sale. Cu acest prilej, se spune, că s-a inaugurat postul Sfântului Petru.

Sfântul Petru a primit misiunea să vegheze la porțile Raiului

Datorită încrederii în Sfântul Petru, Dumnezeu i-a încredinţat acestuia cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile sale. Pentru că este stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii. În atribuţiile Sfântului Petre intră şi topirea în bucăţele mici şi fierberea grindinei, pentru ca acesta să nu distrugă recoltele.

Sfântul Petru este patronul agricultorilor

Fiind și patronul agricultorilor, Sfântul Petru răspunde de reușita recoltelor, guvernează căldura  și  ploile. Atunci când praznicul său nu este  respectat de oameni, Sânpetru trimite pe pământ grindină și tunete.  Această zi îi protejează și pe agricultori.

La Moşii de Sânpetru se dau de pomană vase cu băutură și mâncare

În ziua praznicului există obiceiul  să se împartă  și pomeni. În popor se spune că Moșii de Sânpetru  au fost niște bătrâni, care împărțeau pomeni săracilor întâlniți în drumul lor și  făceau numeroase minuni. În memoria acestor Moși, gospodinele împart săracilor vase pline cu vin, cu apă, cu  lapte și mâncare gătită, pâine, flori și lumânări aprinse, pomeni care să le astâmpere setea și foamea pe lumea cealaltă.

În ziua praznicului se respectă și sărbătoarea lupilor

În această zi, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane în păduri,  în gospodării sau în zone isolate.  Totodată, lupii nu se alungă cu focuri de armă,  pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

Ce prevestește prognoza meteo în ziua praznicului

Tradiția spune că dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.

Talismanul cu usturoi și frunze de pelin pentru noroc

Din vremuri îndepărtate, în ziua praznicului, mamele pregătesc un talisman pentru fiicele lor: o pungă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin.Talismanul este purtat timp de trei zile de fetele lor pentru ca acestea să fie apărate de farmece şi de iele, care ar putea să le fure norocul.

Sfântul Petru este sfetnicul lui Dumnezeu

Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu și la marile praznice bisericești , ca și la marile sărbători creștine, când se deschid cerurile, la miezul nopții, credincioșii au ocazia să-l vadă de Sfântul Petru  așezat alături de Dumnezeu la masa împărătească. Și această imagine este reală, spun legendele, deoarece Dumnezeu îl consultă pe Sfântul Petru  de câte ori ia decizii importante. De asemenea, Sfântul Petru îl însoțea pe Dumnezeu în drumețiile lui pe pământ.

Merii nu se scutură până în ziua praznicului

În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Sânpetru îi octotește pe călătorii rătăciţi

Tot în această zi, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care devin călăuze  bune pentru călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Sfântul Petru împlinește o dorință celor care țin post negru

Prin tradiție, se spune că , persoanele care țin post negru în ajunul sărbătorii, Sfântul Petru le împlineşte cea mai importantă dorință.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă

În această zi , oamenii din mediul rural ştiu că după Amuţitul cucului nu mai este mult până la seceriş. Din ziua de Sâmpetru de Vară încetează să mai cânte şi privighetoarea.

Un ritual care aduce sporul în gospodărie

În ziua praznicului, pentru sporul casei şi pentru sănătate, se  respectă tradiţia Moşilor de  Sânpetru: credincioșii sfinţesc la biserică  pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre şi cu  colivă; apoi, aceste ofrande se împart săracilor: copii și bătrâni.

Când  este dezlegare la consumul de mere

Prin tradiţie, tinerele nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere ; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la  mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

Un ritual pentru frumuseţe contra pistruilor

Un vechi ritual respectat până în zilele noastre este de mare ajutor oamenii pistruiaţi. Ei trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

Ritualul cu mere dulci pentru împlinirea unei dorinţe

În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul. După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi ne punem o dorinţă fierbinte …

 

 

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.