ICR New York susține participarea ansamblului “Someșul-Napoca” la două festivaluri internaționale de folclor din SUA

0 170

Ansamblul folcloric „Someșul-Napoca” activează în cadrul Asociaţiei folclorice „Someșul-Napoca” și este membru CIOFF (The International Council of Organizations of Folklore Festivals) și IOV (International Organization of Folk Art), fiind una dintre formaţiile artistice reprezentative ale României, cu un bogat palmares naţional şi internaţional.

Cu ocazia înscrierii în Patrimoniul Universal – UNESCO a Jocului fecioresc din România (proiect realizat de directorul artistic al ansamblului, dr. Zamfir Dejeu), ansamblul a inclus în repertoriu toate cele nouă tipuri de jocuri feciorești din România, cautând cu orice ocazie promovarea lor.

Ansamblul folcloric „Someșul-Napoca” din cadrul Asociaţiei folclorice „Someșul-Napoca” a fost fondat, în anul 1973, de directorul artistic al ansamblului, dr. Zamfir Dejeu.

Scopul activităţii ansamblului este de a cultiva şi conserva creaţia tradiţională din România și, mai ales, din Transilvania, remarcându-se prin specificitate și universalitate în domeniu.

Dansatorii au în repertoriu circa 50 de dansuri tradiţionale provenind din cele mai importante zone folclorice ale ţării: Valea Someşului, Câmpia Transilvaniei, Huedin, Bihor, Codru, Târnave, Banat, Maramureş, Ghimeș-Făget, precum şi dansuri româneşti din loc. Aletea (Ungaria).

Interpretarea fidelă, ca la „hora satului”, a faimoaselor dansuri româneşti şi a pieselor cântate ce provin direct din cercetări folclorice întreprinse de conducătorul ansamblului dr. Zamfir Dejeu (cercetător ştiinţific la Institutul „Arhiva de folclor a Academiei Române”, Filiala Cluj-Napoca), adeveresc întru totul caracteristicile creaţiei tradiţionale româneşti. Cele mai complexe dansuri pe care le execută componenții echipei folclorice sunt cele din Câmpia Transilvaniei (loc. Tritenii de Jos, jud. Cluj – Purtata, Fecioreasca cu fată, Târnăveana, Cioarsa, Învârtita în două laturi şi Hărţag, şi loc. Fărău, jud. Alba – Haidăul, De purtat de pe Mureş, Datul fetei pe sub mână, De ponturi cu fată, Mureşană, şi Hațegană).

Se joacă după melodii interpretate la vioară, contră şi contrabas, dansatorii dialogând prin strigături, pe diferite teme. Momentele de virtuozitate constau în dansurile fecioreşti. Feciorii bat cizma întrecându-se între ei, pentru ca, la sfârşit, fiecare să-şi ia fata, pe care o învârtește, încântând privirile spectatorilor, la aceasta frumuseţe coregrafică contribuind şi cromatica impresionantă a costumelor populare de sărbatoare, pe care le poartă dansatorii.

Ansamblul a înregistrat două casete video, două CD-uri, iar orchestra, un disc editat la festivalul internaţional de la Montoire, Franţa, un disc Electrecord, trei CD-uri şi trei casete audio. Se folosesc instrumente tipice româneşti: fluierul pastoral, taragotul, vioara cu trompetă, ţambalul, daireaua. CD-urile cuprind materiale folclorice existente în repertoriul soliştilor instrumentişi, a orchestrei şi a ansamblului de dansuri. Valorificarea lor s-a făcut ţinând cont de interpretările iniţiale ale purtătorilor de folclor. Nu lipsesc nici unele piese de mare popularitate şi virtuozitate, cum este de exemplu Ciocârlia, care este interpretată într-un mod absolut original.

De la înfiinţare până în prezent, ansamblul clujean a obţinut numeroase premii naţionale și internaţionale. Modul original de valorificare a creaţiei folclorice din România va permite artiştilor români să ofere publicului american, artiştilor din celelate ţări reprezentate la cele două festivaluri şi turiştilor din toată lumea care vor fi printre spectatori o imagine complexă şi bogată asupra tradiţiilor şi obiceiurilor din ţara noastră.

Leave A Reply

Your email address will not be published.