Dosarul nuclear: SUA se joacă cu focul în cel mai tensionat moment al omenirii!

Diplomatul rus Andrei Belousov a confirmat vineri că Rusia se pregătește să-și apere teritoriul împotriva oricărei agresiuni, în timp ce retragerea unilaterală din Tratatul INF de către SUA semnalează că Washingtonul se pregătește pentru o astfel de agresiune este anunțul făcut de agenția de știri Sputnik.

 Andrei Belousov, directorul adjunct al Departamentului de neproliferare și control al armamentului din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, a comentat retragerea unilaterală a Statelor Unite din tratatul INF prin faptul că SUA „pregătesc un război” și că Rusia trebuie să se pregătească să-și apere teritoriul, principiile și valorile.

„Recent, la reuniunea comitetului, SUA au declarat că Rusia se pregătește pentru război. Da, Rusia se pregătește pentru război, o pot confirma”, a spus Belousov după votul eșuat al Comitetului ONU privind rezoluția Rusiei în sprijinul INF.

„Ne pregătim să ne apărăm patria, integritatea teritorială, principiile noastre, valorile noastre, poporul nostru – ne pregătim pentru un astfel de război”, a adăugat el.

Cu toate acestea, el a subliniat că Rusia nu dorește sub nici o formă să înceapă războiul. Potrivit diplomatului, există o mare diferență între Rusia și pregătirile Statelor Unite.

„Din punct de vedere lingvistic, această diferență este într-un singur cuvânt, atât în limba rusă, cât și în limba engleză: Rusia se pregătește pentru război, iar SUA pregătesc un război”, a spus Belousov. „Altfel, de ce Statele Unite s-ar retrage din tratat, își vor construi potențialul nuclear și vor adopta o nouă doctrină nucleară?”

Comentând asupra votului esențial al comisiei ONU privind proiectul de rezoluție al Rusiei, Belousov a avertizat că refuzul de a introduce proiectul ar putea afecta grav securitatea mondială.

„Dacă Statele Unite vor ieși din tratat și vor începe să-și construiască potențialul nuclear într-o manieră necontrolată, ne vom confrunta cu o altă realitate”, a spus el, adăugând că problemele procedurale pe care ONU s-a axat în ultimele zile vor părea nesemnificative.

Tratatul INF a fost semnat de conducătorul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov și de președintele american Ronald Reagan în 1987, în timpul războiului rece. Cele două părți au ajuns la un acord istoric de reducere a arsenalelor lor nucleare și s-au angajat să distrugă toate rachetele balistice lansate de nave de croazieră sau sol, cu intervale între 310 și 3.400 de mile.

Sâmbăta trecută, președintele american Donald Trump a anunțat intenția țării sale de a se retrage din Tratatul INF, motivând cu presupuse încălcări ale acordului din partea Rusiei.

Recent, Rusia a prezentat un proiect de rezoluție pentru conservarea INF la primul comitet al Adunării Generale a ONU, însărcinat cu dezarmarea și securitatea internațională. Cu toate acestea, comisia a votat împotriva revizuirii proiectului, cu 55 de țări votând împotriva proiectului de rezoluție, 31 de state care au votat pentru și 54 de abțineri de la vot.

Retragerea SUA dintr-un tratat major a declanșat o furtună diplomatică globală

La două zile după anunţul SUA privind retragerea dintr-un tratat important privind armele nucleare, consilierul pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, s-a deplasat la Moscova, pentru a se întâlni cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, care aşteaptă explicaţiile sale, potrivit France Presse.

Această vizită, planificată de mai mult timp – despre care s-a comunicat înainte ca preşedintele american Donald Trump să-şi anunţe decizia de a retrage SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces – INF Treaty), încheiat cu Rusia în timpul Războiului Rece – era deja importantă, fiind prima vizită a unui înalt responsabil american la Moscova, după luni de zile. Dar anunţul lui Donald Trump, de sâmbătă, îi conferă o importanţă şi mai mare, în contextul în care relaţiile dintre cele două ţări sunt deja la cel mai scăzut nivel.

John Bolton este cunoscut pentru poziţiile sale ferme în materie de politică externă, el numărându-se printre cei care au pledat în favoarea ”ieşirii din acordul iranian”, semnat în 2015 de către Teheran şi marile puteri şi destinat să împiedice dotarea acestei ţări cu arma nucleară.

Numit în funcţie în martie 2018, John Bolton nu şi-a ascuns niciodată convingerea că Washingtonul ar trebui mai degrabă să lovească militar Coreea de Nord decât să negocieze cu regimul de la Phenian şi rămâne adeptul unor sancţiuni mult mai extinse împotriva Rusiei, acuzată de Washington că încearcă să perturbe procesul democratic din SUA.

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, John Bolton însuşi a exercitat presiuni asupra preşedintelui american pentru a retrage SUA din Tratatul INF. De asemenea, el ar bloca orice negocieri pentru extinderea Tratatului privind noul START cu Rusia asupra limitării rachetelor strategice, document ce expiră în 2021.

Tratatul INF, a cărui revocare o doreşte Donald Trump, vizează armele nucleare cu rază intermediară de acţiune. Documentul a fost semnat în 1987, la sfârşitul Războiului Rece, de către ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan.

Potrivit lui Trump, de mai mulţi ani, Moscova încalcă acest tratat, iar Washingtonul a denunţat în special implementarea sistemului de rachete 9M729, a cărui rază de acţiune ar depăşi limita convenită de 500 km.

Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a calificat duminică această decizie ca „extrem de periculoasă”, care, potrivit lui, „nu va fi înţeleasă de comunitatea internaţională şi va atrage o condamnare fermă”. Mihail Gorbaciov a denunţat, la rândul său, ”lipsa de înţelepciune” a actualului preşedinte american, lansând un apel ”tuturor celor care preţuiesc o lume fără arme nucleare” să convingă Washingtonul să-şi reconsidere decizia.

Tratatul INF, care aboleşte utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.500 km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice cu ogive nucleare care ţinteau capitale occidentale.

Uniunea Europeană avertizează SUA

UE avertizează administraţia Donald Trump că decizia de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat cu Rusia, va genera „instabilitate” şi o „cursă a înarmării”, cu efecte asupra ţărilor europene.

Uniunea Europeană a îndemnat, luni, Statele Unite şi Rusia să continue dialogul pentru menţinerea tratatului INF, în contextul în care Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va dezvolta noi rachete atomice după decizia Washingtonului de retragere din acest acord.

„Statele Unite şi Federaţia Rusă trebuie să continue dialogul constructiv pentru menţinerea Tratatului şi pentru a se asigura că este aplicat în mod complet şi verificabil”, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

Bruxellesul îl avertizează pe preşedintele american, Donald Trump, că retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, un element de bază în structura de securitate a Europei, va avea efecte asupra întregii lumi.

„Ne aşteptăm ca Statele Unite să analizeze consecinţele pe care eventuala retragere din Tratatul INF le va avea asupra propriei securităţi, asupra securităţii aliaţilor şi a întregii lumi. Lumea nu are nevoie de o nouă cursă a înarmării, care nu ar fi în avantajul nimănui, ci, dimpotrivă, ar aduce şi mai multă instabilitate”, transmite Uniunea Europeană, conform agenţiei Associated Press.

Washingtonul şi Moscova trebuie să menţină dialogul constructiv pentru a păstra acest Tratat, care a contribuit la încheierea Războiului Rece, la oprirea cursei înarmării nucleare şi este unul dintre elementele fundamentale în arhitectura de securitate europeană”, a afirmat Maja Kocijancic, un purtător de cuvânt al UE.