Vladimir Putin a vorbit la conferința de presă anuală despre Brexit, economia globală și dolar

Președintele a declarat, la conferința de presă anuală, că impactul Brexit în Rusia va fi minim și indirect.

„Vor fi consecințe minime”, a spus președintele, răspunzând la o întrebare privind efectul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană pentru Rusia. „Aceasta va afecta întreaga economie europeană, economia globală”, a afirmat șeful statului. „Ne va afecta și în acest sens, indirect și nu imediat”, a adăugat Putin.

Președintele rus a menționat că înțelege poziția prim-ministrului britanic Theresa May în această privință. „Referendumul a trecut, ce trebuie să facă? Ea ar trebui să pună în aplicare voința națiunii exprimată la referendum”, a spus Putin. Relațiile dintre Moscova și Londra se află într-un punct sensibil în acest moment, însă găsirea soluției de rezolvare a problemelor ar fi în interesul ambelor țări, a spus Putin.

Președintele rus a afirmat că mediul de afaceri britanic este interesat de parteneriatul cu Rusia, iar oamenii de afaceri vorbesc despre aceasta în cadrul mai multor discuții cu partea rusă.

„Există o mulțime de direcții [de cooperare] și sper că bunul simț va prevala”, a spus Putin adăugând că multe companii de top din economia britanică, cum ar fi BP, au lucrat mult timp în Rusia „și vor să își continue activitatea”. Putin a mai spus că în timpul summitului G20 din Argentina a avut o scurtă întâlnire cu premierul britanic Theresa May.

„O mulțime de întâlniri se întâmplă la evenimente precum G20, este imposibil să le reamintim pe toate”, a spus el. „Totul se află pe margine și în picioare: te ridici, mergi și mergi alături, salută și adaugă câteva cuvinte. Într-un format similar cu premierul britanic, am salutat unul pe celălalt și am schimbat câteva cuvinte”.

Despre planurile SUA de a implementa scutul antirachetă în Japonia

Președintele a afirmat că Rusia este preocupată de planurile de deplasare a elementelor scutului antirachetă global al SUA pe teritoriul Japoniei.

„Desigur, suntem preocupați de planurile de implementare a sistemelor de apărare anti-rachetă și anti-balistice. Am vorbit în mai multe rânduri și pot spune din nou: nu considerăm aceste sisteme ca arme de apărare aduse la periferie, iar aceste sisteme funcționează în mod sincron cu complexele de lovituri „, a spus Putin.

Rusia rămâne curioasă cu privire la nivelul independenței Japoniei față de Statele Unite în domeniul securității în luarea deciziilor de a găzdui infrastructurile militare americane, a continuat el. El a subliniat că este esențial să se țină cont de problemele de securitate în încheierea unui tratat de pace.

Rusia dorește sincer să încheie un tratat de pace cu Japonia.

„Sincer căutăm și vom continua să căutăm să semnam un tratat de pace cu Japonia”, a spus el.

„Sunt convins, și această convingere este împărtășită și de prim-ministrul [japonez] [Shinzo] Abe, că starea actuală a afacerilor este anormală”, a continuat Putin. „Atât Japonia, cât și Rusia sunt interesate să-și repare relațiile și nu numai pentru că avem nevoie de ceva din Japonia din punct de vedere economic”.

Potrivit liderului rus, procesul de semnare a unui tratat de pace este complicat, dar Rusia este gata să se mute pe această cale, împreună cu omologii săi din Japonia.

Cu privire la restricțiile externe

Economia rusă s-a adaptat deja la restricțiile externe, a spus Putin.  Putin a reamintit că economia rusă după criza din 2008-2009 a scăzut cu 7,8%, iar după introducerea sancțiunilor în 2014, declinul a fost de 2,5% (în 2015). El sa referit la evaluarea Trezoreriei SUA, care a atribuit o treime din declinul de 2,5% impactului sancțiunilor și două treimi – la o scădere a prețurilor la energie. „Cred că este mult mai mică decât o treime”, a menționat șeful statului.

Dolarul nu va fi interzis în Rusia

Circulația dolarului în Rusia nu este interzisă și nu va fi interzisă, a spus Putin.

„În ceea ce privește dedolarizarea, ea este legată exclusiv de așezări între entități economice și nu se referă în niciun fel la cetățeni”, a spus el.

Putin a remarcat că noua lege care interzice plățile de stradă cu ratele valutare a ridicat întrebări în rândul cetățenilor. În special, se întreabă dacă acest lucru este legat de un fel de interdicție privind utilizarea de dolari. „Nu există nimic și nu va mai fi nimic de genul acesta, spun asta ca să vă liniștesc pe toți cu acest subiect”, a asigurat președintele.

Despre economia Rusiei

Președintele a declarat că PIB-ul național a crescut cu 1,7% în decursul a zece luni, iar prognoza pentru rata anuală de creștere este de 1,8%.

Putin a menționat că producția industrială crește în același timp cu un ritm mai rapid: creșterea a fost de 2,1% în 2017, 2,9% în ianuarie-octombrie 2018 și o creștere de 3% la sfârșitul anului. Industria prelucrătoare crește ușor mai rapid, la nivelul de 3,2%. „Investitiile de capital au crescut cu 4,1%.Volumul cifrei de afaceri si volumul comerțului cu amănuntul cresc cu un plus de 2,6%”, a spus Putin.

El a declarat că surplusul bugetului federal de 2,1% din PIB este un bun indicator al muncii guvernului rus. Putin a menționat că pentru prima dată în Rusia, începând cu 2011, bugetul federal are un excedent de 2,1% din PIB. „Și asta este bine”, a spus Putin. 

În același timp, Putin a atras atenția asupra existenței unui deficit de petrol și gaze, care ar trebui să fie redus anul viitor la 6% și să rămână la acest nivel pentru anii următori. Potrivit acestuia, „majorarea TVA-ului este legată de necesitatea menținerii acestui indicator.”

Cererea de consum a crescut semnificativ, iar acesta este un factor pozitiv, a adăugat șeful statului. Putin a spus că creșterea veniturilor reale ale publicului a ajuns la 0,5% în 10 luni din 2018.

„După o pauză lungă, s-a înregistrat o tendință ușoară, dar totuși pozitivă de creștere a veniturilor reale disponibile ale populației, conform ultimelor date fiind de 0,5%. Sper că această tendință va continua odată cu creșterea salariilor reale – peste 10 luni ale acestui an, cifra ajunge la 7,4%, iar până la sfârșitul anului se așteaptă aproximativ 6,9-7% „, a spus Putin. Inflația ar depăși obiectivul Băncii Centrale la 4,1% până la sfârșitul anului 2018, a declarat Putin.

„Inflația rămâne acceptabilă pentru noi, deși a crescut ușor în ultima săptămână, cu jumătate la sută credem, motiv pentru care (inflația) va depăși ținta băncii centrale de 4% la 4,1-4,2%”, a spus el.

Creșterea ușoară a inflației cauzată de creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) este de așteptat să fie limitată la începutul anului viitor, a spus Putin.

„Mă aștept ca acest lucru să fie un fenomen unic și chiar o ușoară creștere a inflației dar la începutul anului viitor va trece și apoi va scădea”, a declarat Putin, răspunzând la întrebarea despre consecințele creșterii ratei TVA de la 18% la 20%. El a menționat că Banca Centrală ia măsuri pentru a preveni creșterea inflației, inclusiv decizia recentă de a majora rata cheie de la 7,5% la 7,75%. Putin a menționat că este atât pozitiv, cât și negativ „, dar acest lucru este făcut și pentru a evita creșterea inflației”.

Putin a menționat că în multe țări TVA este de 20% și mai mare, în timp ce în Rusia, chiar și după majorarea acestei taxe, așa-numita rată efectivă de TVA pentru economie în ansamblu va fi mai mică de 20%, deoarece aproape toate beneficiile pentru medicină , bunurile pentru copii, companiile IT și așa mai departe, au rămas neschimbate. În general, președintele a solicitat decizia de a majora TVA „corectă și echilibrată”. „În plus, acest lucru dă, desigur, venituri bugetare suplimentare și posibilitatea de a ne îndeplini planurile noastre de dezvoltare în cadrul proiectelor naționale”, a spus el.

În ceea ce privește impactul acestui pas asupra creșterii tarifelor pentru serviciile de locuințe și utilități, Putin a menționat că în ultimii ani această cifră a crescut cu aproximativ 4%, iar anul viitor va crește cu un total de 4,1%. În același timp, tarifele vor fi majorate în două etape.

Investițiile în active fixe din Rusia pentru trei trimestre ale anului 2018 au crescut cu 4,1%, a declarat președintele.

„Producția industrială a crescut într-un ritm mai rapid, dacă în anul precedent creșterea a fost de 2,1%, în ianuarie-octombrie curent [anul] – 2,9%, până la sfârșitul anului 3% este prognozată. industria prelucrătoare este în creștere cu puțin mai mică – cu 3,2%, iar investițiile în active fixe s-au ridicat la 4,1% în trimestrele trimestriale, cifra de afaceri și vânzările cu amănuntul cresc, plus 2,6%.

Despre baza militară din Tadjikistan

Rusia va trebui să-și întărească puterea militară în Tadjikistan până când situația din Afganistanul vecin este rezolvată, a spus Putin.

„Noi credem că situația poate fi rezolvată doar prin acordul părților la procesul politic din Afganistan”, a subliniat președintele rus. Și atâta timp cât situația rămâne nesoluționată, „vom fi forțați să ne întărim baza militară în Tadjikistan”, a spus președintele rus. Moscova este gata să faciliteze eforturile de rezolvare a situației din Afganistan, a adăugat el.

El speră că toate forțele politice și grupurile etnice afgane ar putea ajunge la un acord. „Atâta timp cât este în puterea noastră, vom facilita acest proces, în special prin intensificarea cooperării economice cu Afganistan și participarea la diverse proiecte internaționale, cum ar fi TAPI”, a subliniat Putin.

Conferințele anuale de presă ale lui Putin

Putin a stabilit o tradiție de întâlniri anuale cu jurnaliștii începând cu 2001. O scurtă pauză a fost făcută doar atunci când Putin a fost premierul rus, din mai 2008 până în mai 2012. Practica a fost reluată în 2012, după ce Putin a fost ales președinte rus pentru un nou mandat.

Sesiunile de întrebări și răspunsuri ale lui Putin încep în mod tradițional la prânz. De regulă, durează câteva ore. De aceea, acestea sunt adesea denumite conferințe de presă „mari” ale președintelui. Președintele trebuie să decidă când să pună capăt evenimentului. Prima conferință de presă din 2001 a fost cea mai scurtă, având o durată de o oră și 35 de minute.

Cea mai lungă a avut loc în 2008, când Putin a organizat întrebări timp de patru ore și 40 de minute. Începând cu anul 2004, niciuna dintre conferințele anuale de știri nu a durat mai mult de trei ore.

În ultimii ani, aceste conferințe de presă au fost organizate în decembrie, oferind președintelui posibilitatea de a rezuma rezultatele anului în curs. Reporterii sunt liberi să pună toate întrebările pe care le doresc.