Un restaurant din Atena este dedicat Sfântului Eufrosin Bucătarul

0 349

În capitala Greciei funcţionează sute de restaurante, însă doar unul poartă numele unui sfânt care în viaţa pământească a fost bucătar. „Fabrika tou Efrosynou” se află în cartierul Koukaki din centrul Atenei şi este dedicat Sfântului Eufrosin Bucătarul.  

Giorgos Gatsos, cel care a investit în restaurant, dar şi chef-ul unităţii alimentare, este absolvent al Facultăţii de Teologie din Belgrad şi a petrecut mult timp la mănăstirile din Muntele Athos.

Acolo a învăţat să gătească, dar s-a format şi duhovniceşte. El are evlavie la Sfântul Eufrosin încă din copilărie şi a fost inspirat de viaţa acestuia. Cheful Giorgos Gatsos spune că întotdeauna când găteşte are în proximitatea sa icoana Sfântului Eufrosin.

Dar cum a început logodna lui fabuloasă cu bucătăria delicioasă? Toate au pornit de la o placă de năut … cum spune el, am crescut în Halkida și am trăit mulți ani lângă St. James Tsaliki ca un copil spiritual. Într-o zi  am mers, până la mănăstirea Saint David. Am lăsat o scrisoare de recomandare  de la Arhiepiscopul de Teba și Livadia, domnul Jerome pentru a merge la școală teologică din Belgrad pentru a studia. La muntele Sfânt am început să învăț ce înseamnă să gătești cu adevărat pentru oameni. Voi menționa un incident. Când am mers prima oară la mănăstirea Iviron. Vorbim despre 1981, aveam 15 ani, până atunci n-am mâncat nicăieri în viața mea. În acea zi pot spune că am mâncat cele mai frumoase năuturi. Cred că a fost într-o zi de vineri.

Pe muntele Arhos se gătește extraodinar, spune el. Acolo, mi-am dat seama că trebuie să iubești ceea ce gătești, totul trebuie făcut cu dragoiste și pasiune. Ca bucătar trebuie să respecți materia primă pe care o utilizezi pentru a găti o mâncare gustoasă. Pe muntele Athos cășugării au o materie primă foarte bună, curată.

Ei au materii prime foarte bune. Adevărul este că uneori credeți că fac lucruri “magice”, folosind cele mai simple lucruri ale mănăstirii, de cele mai multe ori. Mulți încă mai gătesc pe foc, pe lemn. Am văzut cât de multă dragoste gătesc, cât de mult respect și pasiune pentru oamenii și vizitatorii lor. Cea mai mare (lecție) este că gătitul nu trebuie văzut ca o profesie. Este, în principiu, ceva care începe cu dragostea ta mare pentru gust și pentru om. Cred că este foarte, foarte uman. Putem vorbi probabil despre instinctul principal al omului și despre binele principal.

”Când gătesc, am imaginea Sfântului Efroziune de partea mea. Specialitatea casei dun două rețete de la Istanbul, una cu carne și spanac și un sos delicios de iaurt în timp ce în perioadele de post restaurantul meu oferă multe variante de plăcinte. Avem și pește sau fructe de mare. Respectăm posturile de peste an și de aceea avem clienți fideli care vin și mănâncă la noi sau își iau mâncare pentru acasă”, spune  Giorgos Gatsos.

Ca și la muntele Athos punem mare accent pe materia primă. Toate legumele, carnea, condimentele le cumpărăm de la micii fermieri. Au produse curate, ecologice. Sosurile se fac pe loc, în restaurant, nu cumpărm conserve pe care să le desfacem și să trișăm astfel în gătit. Repet, avem mulți clienți care sunt mulțumiți de calitatea mâncării. Vin familii cu copii mici care mănâncă aici. Odată, un copil a spus bunicii sale: Bunica, e mai bună mâncarea ca ieri..Asta a fost cel mai emoționant episod din meseria mea. Când știi că niște copii se simt ca la bunica lor acasă este grozav. Sigur, într-un restaurant sunt și bune și rele, nu toși pot fi mulțumiți de ceea ce le oferi. Dar când multă lume pleacă zâmbind este foarte bine.

Pe lângă mâncarea delicioasă de la taverna cu denumirea specială, o mențiune specială trebuie făcută pentru vinurile servite, și există în acest sens o cooperare cu mănăstire ortodoxă din Serbia. Mănăstirea sârbă cu denumirea în engleză Hilandar are o podgorie proprie, cea mai veche din această țară. Vița de vie este bine îngrijită iar vinurile au o calitate excepțională. Ca și în bucătărie unde trebuie să ai răbdare așa este și în cramă. Vinul nu trebuie grăbit și atunci ai parte de un rezultat exdelent. Pe lângă vinuri, la tavernă se mai pot servi și băuturi spirtoase. Sârbii au o tradiție foarte veche în distilarea acestor licori. Avem aici țuică de pere, caise, prune și gutui, toate cu arome naturale, specifice. Un pahar de 50 de grame de țuică face bine înainte de masă. Este un adevărat medicament. Mănăstirea sârbă a fost distinsă de foarte multe ori cu medalii pentru aceste băuturi spirtoase.

Sfântul Eufrosin Bucătarul este cinstit în fiecare an în data de 11 septembrie. El îndeplinea ascultarea de bucătar la o mănăstire şi avea o viaţă duhovnicescă deosebită.

Sfântul Eufrosin este reprezentat în iconografie având în mână o ramură pe care se află trei mere datorită minunii pe care a înfăptuit-o. El a dăruit în vis unuia dintre preoţii aşezământului monahal trei mere, iar acesta din urmă le-a găsit în chilia sa după ce s-a trezit din somn.

Decalogul succesului unui bucătar
Părintele Epifanie Mylopotamitul  (Muntele Athos)

1. Roagă-te pentru reuşita a ceea ce faci. Înainte de a începe să gătească, monahii îşi fac cruce şi rostesc o mică rugăciune pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze lucrul lor. Alege, apoi, cu multă atenţie, ingredientele. De preferinţă, să fie naturale, curate si proaspete.

2. Dă o importanţă şi o atenţie deosebită focului, învaţă să-l întrebuinţezi, căci fără acesta nu putem să gătim.

3. Învaţă să deosebeşti şi să preţuieşti acele ingrediente care absolut necesare pentru gătit: ulei, ceapă, usturoi, sare, piper, lămâie etc.

4. Relaţia ta cu apa trebuie să fie dintre cele mai bune. Deşi unul dintre cele mai simple elemente, apa este, cu toate acestea esenţială, căci fără apă nu putem găti.

5. Nu te sfii: întreabă, ca să înveţi, citeşte cărţi de bucate, pune-ţi imaginaţia la contribuţie, dă-ţi silinţa să faci bine ceea ce faci.

6. Educă-ţi simţurile, limba, cerul gurii, nasul şi vederea. Astfel vei putea să deosebeşti dulcele de iute, nesăratul de sărat, amarul de acru şi aşa mai departe.

7. Fii atent la culori şi gusturi. O bună combinaţie de culori şi arome ne dă puncte în plus la prezentarea şi la servirea mesei.

8. Tacâmurile noastre, cuţite, curăţătoare, polonice, strecurătoare, oale, trebuie să fie curate şi aşezate fiecare la locul lui. Întreaga bucătărie trebuie păstrată curată şi pregătită de acţiune în orice moment.

9. Nu te teme de eventualele greşeli. Bazează-te pe îngăduinţa celor care te iubesc şi care vor mânca din mâncarea pe care ai pregătit-o pentru ei.

10. Cu cât iubești şi preţuieşti mai mult pe cei din jurul tău, cu atât mai bună va fi mâncarea pe care o găteşti pentru ei.

Revithia keftedes
Chiftele de năut

Ingrediente: 500 g năut boabe, 4 căţei de usturoi, o ceapă mare, o legătură de pătrunjel verde, o linguriţă de seminţe de chimen, 150 g făină, două ouă, piper, ulei de măsline.

Preparare: Pune la înmuiat boabele de năut timp de 12 ore, schimbînd apa de cel puţin trei ori. Fierbe apoi boabele de năut cu apă multă timp de două ore şi jumătate (ori mai mult, dacă este ne­voie, pînă ce s-au înmuiat). Pune-le într-o strecurătoare, lasă-le la scurs, apoi pa­sează-le prin strecurătoare sau freacă-le în mojar (adunînd şi aruncînd cojile de năut care se separă). Pentru a uşura această parte a preparării, poţi folosi năut din conservă, pe care doar îl ­mi­xezi. Adaugă usturoiul zdrobit, ceapa tăiată foarte mărunt, pătrunjelul tăiat de asemenea mărunt, chimenul (e indicat să fie măcinat în mojar, în prealabil), făina şi piperul. Se bat ouăle cu telul, apoi se încorporează, obţinîndu-se un aluat care se dă la rece pentru 15-20 de minute. Se încălzeşte uleiul. Se ­modelea­ză din aluat chiftele de ­dimensiunea dorită, care se prăjesc pe ambele părţi în uleiul încins.

Leave A Reply

Your email address will not be published.