Viktor Orbán: să arătăm lumii cum este viaţa construită pe baza libertăţii creştine!

Şeful guvernului de la Budapesta a spus: în contrast cu democraţiile liberale care şi-au pierdut menirea, în Europa Centrală se manifestă, astăzi, vitalitatea culturală şi civilizatoare a creştinismului. Până acum, în Europa Centrală au fost contracarate cu succes atacurile liberalilor care ameninţă libertatea creştină şi care doresc să renunţe la cultura creştină a Europei, iar ameninţarea externă la adresa libertăţii creştine, migraţia, a fost stopată tot aici, a subliniat Viktor Orbán.

“Să nu ne fie teamă să o spunem, pentru că toată lumea vede, deja, asta: Ungaria este o cetate construită pe un munte şi se ştie că aceasta nu poate fi ascunsă. Să ne ridicăm la înălţimea acestei misiuni, să creăm pentru noi înşine şi să arătăm lumii cum este viaţa adevărată, profundă şi superioară pe care am construit-o pe idealul libertăţii creştine”, a spus Orbán. Poate că acest lucru va reprezenta un colac de salvare şi pentru Europa “confuză, dezorientată şi chinuită de probleme fatale”, a adăugat premierul ungar.

Prim-ministrul a explicat că în Ungaria a fost creat un nou model de teorie de stat şi de politică, un stat creştin-democrat special. Doi mari paşi au condus aici, două schimbări de regim: prima, cea din 1990, care a pus capăt lumii sovietice şi care a fost “schimbarea liberală de regim”, eliberarea de sub opresiune, vremea ieşirii de sub ocupaţie, a spus Orbán. În mod firesc, acest lucru a condus la o democraţie liberală, în al cărei centru s-a aflat libertatea faţă de ceva, a adăugat premierul, accentuând,
totodată, că au existat persoane care au realizat, deja atunci – “dumneavoastră, primii, eu, mai târziu” – că nu este suficient să spunem că vrem să fim liberi, ci trebuie găsit răspunsul şi la întrebarea: la ce vrem să folosim libertatea?

Din acest motiv a trebuit să aibă loc şi o a doua schimbare de regim, în 2010, când “am făcut ceea ce ne-a sfătuit József Antall”: “am făcut o revoluţie constituţională, cu două treimi”, a spus Orbán. Potrivit acestuia, cea de-a doua schimbare de regim o corectează şi o completează pe prima şi îi oferă acesteia un sens. Şeful guvernului a numit această schimbare de regim, una naţională, respectiv creştină, care a dus la o democraţie creştină, cu libertatea creştină în centrul său.

Viktor Orbán a vorbit despre diferenţele dintre libertatea liberală şi cea creştină, explicând că, în timp ce prima spune că, atât timp cât nu încalcă libertatea celuilalt, totul este permis, cea de-a doua spune să nu îi faci altuia ceea ce nu ai vrea să ţi se facă ţie.

Potrivit libertăţii liberale, performanţa individuală este o chestiune privată şi nu poate fi supusă judecăţii morale a comunităţii; potrivit libertăţii creştine, pe de altă parte, recunoaştere merită acea performanţă individuală, care serveşte şi binelui comunitar: auto-îngrijirea şi munca, capacitatea de a-ţi crea propria existenţă, învăţarea, un stil de viaţă sănătos, plata impozitelor, întemeierea unei familii, creşterea copiilor, capacitatea de a înţelege istoria şi problemele unei naţiuni, participarea la autoanaliza naţiunii, a punctat Orbán.

Politicianul ungar a mai spus că, potrivit libertăţii liberale, democraţiile liberale trebuie, în final, să se contopească în spiritul internaţionalismului liberal, iar pilonul european al acestui guvern mondial ar fi Uniunea Europeană, împreună cu “Statele Unite ale lui Clinton şi Soros”. “Acesta ar fi imperiul liberal construit exclusiv pe raţiune, care a fost sugerat, deja, şi de filosoful german Immanuel Kant, a adăugat premierul.

În schimb, libertatea creştină susţine, a arătat Orbán, că naţiunile sunt libere, că nu pot fi supuse legilor unei guvernării globale, că imperiile suprimă în mod necesar naţiunile, astfel încât sunt periculoase, nedorite.

Viktor Orbán a spus că, deşi astăzi mai predomină spiritul liberal al epocii, ordinea mondială s-a cutremurat, are loc o rearanjare geopolitică şi o revoluţie tehnologică. Civilizaţia europeană se află în faţa unei schimbări decisive, iar democraţiile bazate pe libertatea liberală nu mai pot da sens continentului, a explicat, semnalând că răspunsul creştin-democrat la noua situaţie este acela că Europa are o misiune clară de civilizare, că trebuie să creeze, iar şi iar, libertatea creştină.