Exclusiv! Un mic detaliu pierdut din vedere…
Întîlnirea membrilor ”Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei”, a limpezit apele. Germania, dar și alte state europene cu economii dezvoltate, are mari probleme cu materiile prime, cu energia și își dorește ca războiul să se termine cît mai curînd, chiar cu prețul unor concesii făcute de Ucraina.
Germania crede că mai poate păcăli diplomația rusă cu o soluție win-win, valabilă pentru moment. În ultimă instanță, Germania ar putea fi de acord ca cele 4 regiuni alipite la Rusia să rămînă acolo unde sunt și armata rusă să se retragă din celelalte zone. Ar fi același joc pe care, împreună cu Franța l-a jucat în cazul acordurilor de la Minsk, urmînd ca în cîțiva ani Ucraina să fie înarmată puternic și conflictul să reînceapă.
Cu această soluție nu este de acord SUA, care a mers prea departe cu sancțiuni fără efect în cazul Rusiei care ao afectat în schimb pe aliații săi europeni din NATO. Washingtonul are acum momentul cel mai potrivit ca să aplice ”soluția finală” Rusiei, cu mîna Ucrainei și a partenerilor săi din NATO. De altfel, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat la Baza militară germană Ramstein că singura prioritate a Alianței este sporirea eforturilor pentru înarmarea Ucrainei.
De aici se poate înțelege că ultimul pachet de arme și echipamente militare, anunțate la Ramstein, sunt destinate să ajute Ucraina, ca să oprească ofensiva rusă de pe frontul din Bahmut. În următoarele 2 luni, va exista un nou pachet, mai consistent, pentru ca Ucraina să treacă la ofensiva de primăvară. Și așa mai departe pînă cînd președintele Zelensky nu va mai avea pe cine să mobilizeze, ca să-l trimită pe front să lupte cu armata rusă.
Există un mic detaliu de care Pentagonul nu a ținut cont și care în terminologia militară se numește ”punct obligat de trecere”. În timp ce granițele NATO cu Ucraina sunt în vestul țării, teatrul acțiunilor de luptă este situat în estul și sud-estul acesteia. Ca să ajungă pe front, armele NATO trebuie să treacă cumva fluviul Nipru, printr-un ”punct obligatoriu de trecere”, adică pe un pod.
Dacă este nevoie, armata rusă poate distruge o parte din poduri, pentru a-i fi mai ușor să le monitorizeze pe cele rămase, cu sateliți și avioane de cercetare. Această metodă este mult mai simplu de realizat, decît urmărirea concomitentă a tuturor zonelor de graniță ale Ucrainei.