Cele mai noi producţii din cinematografia maghiară, în perioada 10 – 17 noiembrie, la cinematograful Muzeului Ţăranului

Cele mai noi producţii din cinematografia maghiară, filme premiate la festivaluri internaţionale, documentare pe teme de actualitate, o selecţie a producţiei cinematografice transilvănene, bijuterii proaspete din programul de digitalizare al Arhivei Maghiare de Film, un lungmetraj de animaţie multipremiat, filme pentru copii şi ateliere de animaţie se află în programul celei de-a 18-a ediţii a Săptămânii Filmului Maghiar la Bucureşti, care va avea loc în perioada 10 – 17 noiembrie, la cinematograful Muzeului Ţăranului.

Peliculele din cadrul festivalului vor putea fi urmărite în fiecare seară alături de regizori, actori şi invitaţi din Ungaria.

Deschiderea de luni va fi precedată şi în acest an de un vernisaj. Expoziţia sărbătoreşte 55 de ani de emisiune în limba maghiară a TVR. Televiziunea Română a difuzat prima emisiune în limba maghiară pe 23 noiembrie 1969.

Expoziţia aniversară îşi propune să ilustreze schimbările şi provocările din mai bine de o jumătate de secol prin utilizarea de artefacte care reflectă principalele caracteristici ale diferitelor perioade. Expoziţia va fi deschisă de Mosoni Emőke, redactor-şef la TVR Magyar Adás.

Săptămâna Filmului Maghiar la Bucureşti demarează cu proiecţia în premieră pentru România a peliculei „Punct negru” în regia lui Szimler Bálint.

Dintre filmele „Programului Incubator” al Institutului Naţional de Film vor fi prezentate publicului bucureştean două filme: „Ceva păsări”în regia lui Hevér Dániel şi „Pelikan Blue”, de Csáki László, film ce a participat cu mare succes la peste douăzeci de festivaluri internaţionale.

În cadrul Săptămânii Filmului Maghiar va fi prezentat în premieră lungmetrajul „Cădere liberă” în regia lui Fésős András, film al cărui protagonist actorul român Bogdan Dumitrache. După proiecţia filmului, cei doi, precum şi actriţa Takáts Andrea, vor participa la un Q&A.

Şi la ediţia din acest an va fi prezent un film cu tematică istorică, filmul „Jucătorul de şah” în regia lui Tóth Barnabás, o combinaţie inedită între real şi imaginar, în care un cuplu de tineri revoluţionari prind ultimul tren de refugiaţi ce pleacă din Budapesta după invazia rusă din 1956.

În comedia „Diseară vom ucide” vor putea fi urmăriţi aproape toţi actorii legendari contemporani maghiari. Conform scenariului, ei sunt locuitori ai unui azil de actori bătrâni, iar actorii pensionaţi încep să sape după o presupusă crimă, iar umorul filmului e dat de faptul că aceşti monştrii sacri ai scenei „joacă” atât de bine, încât este imposibil de decis cine minte şi cine spune adevărul.

Programul cuprinde, ca în fiecare an, filme transilvănene. În acest an va fi prezentată reconstrucţia în imagini mişcătoare (24 de minute) a primului lungmetraj transilvănean, „Mânzul şarg” care a fost turnat în 1913 la Cluj, pe baza scenariului scris de Janovics Jenő, în regia francezului Félix Vanyl. Deşi filmul la vremea respectivă a fost distribuit în toată lumea, din păcate nu mai există nicio copie a filmului. În anii 1950 s-a distrus şi copia din arhiva Pathé. Din pelicula originală de 1.540 metri au rămas doar 135 metri în posesia Arhivei Maghiare de Film. Pe baza acestor fragmente, Zágoni Bálint, un cercetător înflăcărat al epocii de aur a filmului mut de la Cluj, a realizat reconstrucţia în imagini mişcătoare a filmului.

Pe lângă această reconstrucţie va fi prezentată şi o selecţie a filmelor de scurt metraj realizate în ultimul an de cineaşti maghiari din Transilvania.

În programul festivalului a fost inclusă şi o compilaţie de scurtmetraje, cu filme maghiare care au fost premiate anul trecut. Printre altele, vor fi proiectate „Legea şi puterea” de Karácsony Péter, care a câştigat aproximativ 30 de premii internaţionale, şi un scurtmetraj bazat pe o povestire de Jászberényi Sándor.

În programul de filme documentare figurează două creaţii cu tematică foarte diferită. Primul este documentarul „56/Z” regizat de Pigniczky Réka şi Kiss Gergő şi ne arată cum vede generaţia Z anul 1956. Cei doi regizori vor fi prezenţi la Bucureşti la proiecţia documentarului.

Cel de-al doilea documentar este „Cusut cu cerneală” de Kempf Márta Anna. Filmul prezintă fenomenul şi influenţa pe care o exercită tatuajul asupra culturii maselor, şi încearcă să afle de ce parcurg mii şi mii de kilometri staruri de calibru mondial, precum Cate Blanchett, Lewis Hamilton sau Orlando Bloom numai pentru a avea veşnic pe pielea lor creaţia unor artişti maghiari ai tatuajului.

În cadrul festivalului, Erdős Emese, managerul de proiecte educaţionale al NFI-Filmarchívum, va susţine ateliere de film la Liceul Ady Endre şi la cinematograful Muzeul Ţăranului Român.

Filmele sunt subtitrate în limba română.

Programul detaliat al Săptămânii Filmului Maghiar la Bucureşti, ediţia a 18-a, poate fi consultat pe https://culture.hu/bucuresti şi www.ccu.ro.