Încep prin a spune că niciodată nu am fost un fan al președintelui sas, Klaus Werner Iohannis. Fiind sibian la origine, am spus adeseori public (inclusiv pe platformele media pe care am activat până la deschiderea acestui portal), mai ales în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2014, despre imprudenta și nefericita situație în care suntem puși cu Iohannis în calitatea de președinte al României. După alegerea domniei sale am abandonat subiectul, pentru că a fost decizia, chiar dacă subțire, a poporului. Uneori, în calitatea mea de jurnalist, l-am mai certat public pentru alegerile dubioase, de natură umană, la care a apelat în formarea propriului ”cabinet”. Nu doresc să revin la acest subiect și nici să insist în ridicolul patetism, precum al Mafaldei de la Realitatea TV, Rareș Bogdan, care suspina de plăcere atunci (pentru că acum nu-i mai aud suspinele), pe motiv că ei au pus președintele. De când l-am cunoscut pe Iohannis în calitate lui de inspector școlar general adjunct la Sibiu, l-am intuit ca personaj politic, ulterior primar și carierist profesional. Nu beneficiez de nici un simț suplimentar față de voi, cetățenii acestui neam, doar că probabil sunt mai aplecat, mai răbdător și mai atent la ceea ce, și cum, se întâmplă în jurul meu. Se pot ierta sau trece cu vederea multe unui om, mai ales că avem o viață întreagă la dispoziție, însă erorile diplomatice (mai ales la nivel de Președinție) care afectează o țară întreagă, nu doar ca imagine ci și ca viitor politic și geostrategic, trebuiesc amendate și aduse în atenția opiniei publice.
Ceea ce s-a întâmplat ieri la Sofia, cu prilejul vizitei oficiale a președintelui Iohannis în Bulgaria, dovedește faptul că instituția Președinției a dat dovadă de un amatorism înfiorător. Putem căuta cauzele dezastrului diplomatic și găsi circumstanțe atenuante, însă las aceste găselnițe la aprecierea realizatorilor Realității TV și a puținilor fani rămași în fața televizorului, și insist asupra superficialității consilierilor președintelui rătăcit la Sofia. Este inadmisibil să te duci la unul dintre partenerii NATO și UE (în cazul de față Bulgaria) cu o propunere și acesta să te refuze public, dincolo de orice negociere purtată anterior sau declarațiilor făcute în zilele premergătoare întâlnirii la cel mai înalt nivel. Pot înțelege că ambasadorul Moscovei la NATO a atras atenția asupra faptului că ”Rusia monitorizează activitatea militară din Marea Neagră și va reacționa pentru a menține securitatea frontierelor sale sudice”. Pot descifra și înțelege inclusiv mesajul trimis public Rusiei, României și țărilor NATO, de către ministrul bulgar al economiei, Bozhidar Lukarski, prin care își arată fățiș deschiderea față de o colaborare cu Rusia în vederea fabricării în comun a unor tipuri de nave comerciale și platforme maritime sau a unor componente aferente industriei constructoare de mașini, însă trebuie menționat că aceste propuneri au fost făcute azi, iar întâlnirea care reprezenta demersul NATO cu privire la patrularea unei flote comune româno-bulgare-turce pe Marea Neagră și care a eșuat lamentabil, a fost ieri. Realizează cineva ridicolul situației? Realizează cei de la Cotroceni, Ministerul Apărării Naționale, sau Ministerul Afacerilor Externe care este pierderea de credibilitate și abia apoi imagine, pe care România o suportă în raporturile ei cu țările partenere (și nu numai) ale pactului nord-atlantic? Realizează Iohannis cât de imbecili sunt consilierii domniei sale și în ce postură a imposturii prezidențiale l-au pus serviciile? Citeam cu toții în ultimele zile despre solicitarea neoficială a președintelui, doar pe surse, adresată lui Mihai Răzvan Ungureanu (directorul SIE), prin care se dorea ca șeful tuturor misiunilor SIE să-și depună demisia. Mi-e greu să cred că această grosolană eroare diplomatică are vreo legătură cu solicitarea demisiei șefului SIE, că ar fi o lovitură, genul unei răzbunări, la adresa Președinției. Suntem mulți neștiutori pe tărâmul acesta, dar nu chiar toți putem fi atât de proști precum și-ar dori mulți să fim, inclusiv Cotroceniul. Sunt curios să observ reacția NATO în perioada următoare, nu neaparat față de Bulgaria, mă interesează cea viziavi de România. Nu mă interesează nici ceea ce a spus Băsescu despre acest eșec, chiar dacă în acest caz îi dau dreptate, pentru că acestui fost domn și președinte, îi reamintesc că în primul mandat prezidențial al domniei sale s-a dus în țările fostei republici federative Iugoslavia cu mesaj pro american, deși vizitele lui în țările vecine au fost inițiate de UE, iar președintele de atunci, T. Băsescu, le-a vizitat în calitate partener al UE. Diferența este că Băsescu a știut ce face, în timp ce Iohannis, demonstrează pentru a nu știu câta oară cât de imberb, infantil și nepregătit este, pentru cea mai reprezentativă și onorantă poziție din stat, cea a Președintelui României!
Ca fost ziarist sibian, cunoscându-l pe Iohannis, știu că nu și-ar da demisia. Motivele pentru care nu ar face-o nu țin de lipsa unei etichete, ba dimpotrivă (pentru că Iohannis ține enorm la etichetă, precum un snob veritabil), motivele țin de lipsa puterii de înțelegere a acțiunilor, a faptelor personale și a consecințelor acestora. Mult mai simplu, vă spun pe șleau: Iohannis pricepe mai greu ceea ce are și trebuie făcut! Cât ne va costa acest lucru?! Vom afla împreună, mai curând decât ne așteptăm, cât de tare doare indolența și lipsa noastră de discernământ atunci când clasa politică propune candidații pentru cea mai reprezentativă și onorantă funcție din stat.
