D-ale occidentului

0 126

Drogurile sunt substanţe de origine animală, vegetală sau minerală folosite la prepararea medicamentelor şi ca stupefiante. Acest cuvânt a căpătat o conotaţie negativă de-a lungul timpului datorită varietăţii de substanţe folosite în scop recreaţional, substanţe care în cea mai mare parte a lor fac rău organismului, după folosirea regulată. Agresivitatea unora au determinat societatea să le interzică treptat din motive întemeiate: mulţi consumatori mor din cauza supradozelor, duc la izolarea lor socială şi de acolo mai este un pas până când individul degenerează în acte fărădelege. Trebuie punctat însă că sunt multe tipuri de substanţe, unele mai agresive, altele chiar benefice – dacă sunt folosite sub supraveghere. România mai are paşi mari de făcut în această direcţie având în vedere rata în continuă creştere a consumatorilor.

Cât de dăunătoare sunt şi cum se clasifică? Acestea sunt halucinogene, stimulante şi opiacee, iar ficare clasa are ramificaţiile ei. Principalele droguri halucinogene sunt canabisul, alcoolul, haşişul, ecstasy-ul. Stările comune pe care le provoacă acestea sunt: pierderi de memorie, pierderea echilibrului, stări de euforie, relaxare fizică şi psihică, creativitate sporită. În cazul derivațiilor de canabis, supradoza este imposibilă în cazul unui uz normal. Dintre acestea, derivaţiile de canabis sunt cel mai puţin dăunătoare, o spune Institutul de Cercetare Medicală din Israel. În momentul de faţă, Israelul conduce topul mondial în cercetarea acestor substanţe. Aceştia au demonstrat cum tratamentele pe baza acestor substanţe sunt o alternativă mai bună de tratament în cazul multor afecţiuni: de la cancer, la boli de inima şi dezechilibre psihice.

Stimulantele cuprind cocaină, crack, coke şi alte derivaţii. Acestea dau o stare de extaz de aproximativ jumătate de ora, urmată de depresie. Folosirea lor este riscantă, deoarece pe termen lung poate produce afecţiuni ale ficatului, inimii şi ale activităţii cerebrale. În cazul acestora supradoza este foarte uşor de atins, ceea ce în multe cazuri duce la deces.
Opiaceele sunt preparate din floarea de mac, iar cea mai cunoscută derivaţie este heroina. Acestea dau o stare de euforie, dar sunt cele mai agresive şi dăunătoare din punct de vedere medical.

În România, după cum spuneam mai sus, nu au fost făcute progrese mari. Spre exemplu: THC-ul (adică substanţa aflată în canabis) este în aceeaşi categorie cu droguri ale căror efecte sunt devastatoare, în ciuda semnalelor de liberalizare a fenomenului la aliaţi şi mai ales în ciuda cercetărilor din domeniu. Nu îţi trebuie diplomă de expert să îţi dai seama la o prima vedere că victimele consumului de alcool în lume rivalizează cu numărul celor datorate unori droguri grele, precum heroină sau cocaină, fapt confirmat de un studiu din 2007 la nivelul Uniunii Europene. Cercetătorii din Israel au concluzionat după ani buni de teste că cel mai mare risc pe care îl reprezintă canabisul asupra oamenilor este până în preajma vârstei de 22 de ani. Până la respectiva vârstă, un individ îşi pune bazele gândiri, ale personalităţii, iar orice alteraţie a acestui proces duce în primul rând la excluziune socială voluntară sau involuntară, dar acest fapt se aplică tuturor tipurilor de droguri.

Ar fi bine sau nu să se legalizeze consumul în România? Ne-am alătura unui club select de state dacă s-ar inampla legalizarea: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Olanda, Marea Britanie, California sunt doar câteva state care fie şi-au slăbit controlul pe anumite tipuri de droguri, fie au legalizat unele. O să iau în calcul socialul şi economicul în acest sumar exerciţiu de imaginaţie. Un studiu efectuat pe economia Marii Britanii a arătat că numai legalizarea canabisului ar aduce 800 de milioane de lire din taxe doar, profitul generat de turism neaflându-se în cifrele de mai devreme. România ar face extrem de mult profit pentru că ar deveni singura ţară din zonă, dar pentru asta îţi trebuie un aparat administrativ puternic, coerent şi cu un cadru legal lipsit de gri. Ţara ar beneficia si de o creştere semnificativă în numărul locurilor de muncă, în jur de 20000. Asta înseamnă noi locuri de muncă la stat (pe lângă cele private) în noul aparat destinat administrării fenomenului. Locuri de muncă în sănătate, pentru că trebuie să ai clinici de dezintoxicare şi nu numai. În ţările care au legalizat consumul anumitor tipuri de droguri, în speță cele ușoare, s-a observat o creştere bruscă a consumului în primii 5 ani, urmată de o scădere constantă.

Social situaţia stă altfel şi nu este atât de roz precum economicul. Românii nu sunt informaţi destul despre subiect şi dacă sunt, nu este tocmai o descriere obiectivă. Precum britanicii care au votat ieşirea din UE neştiind toate implicaţiile, la fel şi românu’ este contra doar din principiu, fără să îşi formeze o proprie opinie prin studiu. Nu suntem pregătiţi de o astfel de schimbare în momentul de faţă. Până să ajungem acolo trebuie să ne preocupăm de educaţie în primul rând. Să mai adăugăm şi “iarba” unei generaţii de tineri debusolaţi, prostiţi sistematic de către instabilitatea planului educaţional, într-o societate în care valorile sunt deformate şi “manelizate”, nu este o idee bună. Mulţi români sunt vehemenţi când vine vorba de droguri, repulsia este puternică.

Eu mă întreb: de ce nu este această repulsie îndreptată şi spre alte elemente ce ne “strică” viitorul? Prostia dată la TV, oamenii de “succes” cu opt “clase” la Jilava sau alte locaţii “strălucitoare” de genul, fac mai mult rău decât ar face drogurile. E vina voastră, mamă , tată, că aţi fost obosiţi şi slabi după lupta cu comunismul şi după revoluţie v-aţi odihnit lăsând degringolada să pună stăpânire pe ţară. Am moştenit o ţară obosită şi un sistem bolnav. Acesta este răspunsul pe care îl dau celor care ne spun nouă să facem schimbarea în bine.

Leave A Reply

Your email address will not be published.