Avem şi raze de soare în norii politicii dâmboviţene

0 377

La începutul acestei săptămâni autorităţile au oprit nu unul, nu două, ci 16 transporturi de deşeuri periculoase ce urmau a fi depozitate pe teritoriul nostru, prin intermediul mai multor agenţi comerciali. Însumând 300 de tone, cea mai mare parte a lor venea din Germania, iar restul din Austria şi Ungaria. Pe actele de transport figurau ca şi deşeuri verzi, valorificabile, dar în realitate erau deşeuri periculoase, o parte având şi provenienţă medicală.  „E o bună realizare a autorităților, pentru că am reușit să stopăm 16 transporturi, nu din Italia, ci din Germania, Austria și Ungaria. Cele mai multe din Germania. A fost o surpriză pentru noi. Au fost 16 transporturi, aproape 300 de tone de deșeuri ilegale care s-au încercat să se introducă în țară, sub codul de deșeu verde, deșeu valorificabil, dar de fapt, printr-o colaborare foarte bună pe care am solicitat-o între Garda Națională de Mediu și autoritățile vamale, transporturile au fost oprite, au fost verificate și s-a văzut că, de fapt, în acei peleți nu era ceea ce era declarat în hârtii” a declarat Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

După cum spuneam mai sus, deşeurile trebuiau să ajungă la mai mulţi operatori comerciali din România (Ilfov şi Hunedoara), 40% din cantitate mergând într-un singur loc. Cristina Paşca Palmer nu a putut să dea detalii vizavi de firmele sau activitatea lor care acum face obiectul unei anchete penale. Ministrul Mediului a admis că până acum, ancheta prevede o reţea cu ţesături în toată Europa. Oficialul guvernamental a mai adăugat: „in diverse zone din țară (ar fi trebuit să ajungă — n. r.), în sud-est în special, dar cam 40% dintre ele mergeau la un singur operator. Acolo am trimis garda în control, s-a dovedit că există ilegalități și că era deja un ‘pattern’ de a se proceda așa și am solicitat o anchetă penală.” Aşadar, aceste fapte se întâmplă cu regularitate de ceva vreme. E bine că s-a început o anchetă, dar anchete au mai fost începute în România, cea mai mare parte din ele soldate cu arestări, ceea ce este foarte bine. Problema nu este pedepsirea celor în cauză, problema stă în recuperarea prejudiciului. Foarte rar în scandalurile mioritice se discută despre recuperarea prejudiciului, iar presa şi opinia publică sunt îndreptate mai mult spre coerciţie, dar daunele provocate tot lasă goluri despre care nu se mai pomenseşte mare lucru.

De ce ajunge gunoiul la noi? Pentru că legislaţia din România permite un asemenea lucru, dar numai în cazul deşeurilor verzi, valorificabile şi care nu prezintă un pericol mare pentru mediu. Personal nu sunt de acord cu o asemenea prerogativă, dar din punct de vedere economic, este un plus pentru un buget anorexic.„Legislația românească permite importul de deșeu, dar strict de deșeuri care pot fi valorificabile, adică reciclate. Nu se poate prin legislația românească sau prin cea europeană importa un deșeu care să fie eliminat, adică depozitat pe groapa de gunoi. Ori, aici, sub pretextul că este un deșeu valorificabil, de fapt se importau deșeuri care să ajungă la groapa de gunoi. În unele cazuri erau și deșeuri periculoase. Nu erau deșeuri curate, ci un amestec de deșeuri valorificabile, dar și alte tipuri de deșeuri. Colegii spuneau că, atunci când s-au deschis acele camioane, era un miros înțepător absolut irespirabil și vă dați seama că toate aceste lucruri ar fi ajuns pe o groapă de gunoi, iar noi suntem oricum depășiți cu situația gropilor de gunoi”, completează, Cristiana Pașca Palmer.

Nu am fost întrebaţi dacă vrem să ajungem groapa de gunoi a Europei, dar acum că s-a făcut, măcar să fie respectate legile care o îngrădesc. Aştept cu nerăbdare momentul când ministrul o să îşi îndrepte atenţia spre defrişatul masiv care are loc în pădurile din ţară. Semnalele despre neregulile din industria lemnului au fost sesizate în nenumărate rânduri de către multe entităţi ale societăţii civile, dar şi de către oamenii din zonele în care au loc defrişările. Până acum nu am auzit în eterul românesc o informaţie care să arate că s-a început o anchetă serioasă şi în acest domeniu. La momentul actual consider că aceasta ar trebui să constituie o prioritate.

Cristiana Pașca Palmer a mai adăugat: „Aș vrea să se înțeleagă foarte clar pentru operatorii economici că România nu este o țară care poate fi groapa de gunoi a Europei. Acele tiruri au fost întoarse de la graniță, iar 13 dintre ele veneau din Germania, restul până la 16, din Austria și Ungaria. Obiectivul Ministerului Mediului este ca, împreună cu toți partenerii noștri, să lăsăm fără job ‘Let’s Do It România!’, să avem o țară curată, iar acele deșeuri să ajungă acolo unde trebuie. De asemenea, repet, vreau să se înțeleagă că România nu este groapa de gunoi Europei, iar orice firmă care încearcă să treacă peste lege, prin tot felul de chichițe birocratice, va răspunde.” Atitudinea este bună, dar aşteptăm şi rezultatele mult dorite nu numai în privinţa deşeurilor. Problema defrisariilor masive din România trebuie privită sub lupă pentru că sunt indicii solide care arată că există o întreagă reţea subterană care activează în acest domeniu. Aş mai adăuga la final că pe lângă recuperarea prejudiciului, o altă prioritate trebuie să conste şi în depistarea sprijinului politico-administrativ local şi/sau central de care se bucură această reţea subterană.

Leave A Reply

Your email address will not be published.