Șeful Direcției de Combatere a Terorismului din România, Sorin-Gabriel Cozma, face inițial următoarea afirmație: „Indiciile arată că Daesh pregăteşte un atac de mari proporţii, inedit”, lăsând tuturor impresia că este vorba de România. Ne-am întrebat și noi: Unde? Când? Cum? De ce? Pentru ce? Ulterior s-a venit cu rectificarea pe situl SRI-ului adăugând, vorba ziarului „Gândul”, bibliografia de referință și anume: „În cadrul unei sesiuni de Q&A care a urmat prezentării făcute la Festivalul de Film Istoric Râşnov, domnul general Sorin Cozma a răspuns unei întrebări referitoare la capabilităţile DAESH de a desfăşura în continuare atacuri teroriste în Europa.
Domnul general a subliniat că nu trebuie să credem că DAESH nu are capabilitatea şi intenţia unui atac de mare amploare, inedit în Europa. El a continuat, evidenţiind că această evaluare analitică se bazează şi pe declaraţiile publice făcute de înalţi responsabili americani care au sarcini în domeniul antiterorist (şeful FBI şi directorul Agenţiei pentru Informaţii Militare)”.
Ulterior s-a renuanțat cacofonia anterioară și același Sorin-Gabriel Cozma, şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, a declarat pentru „Jurnalul de seară”, de la Digi 24: „Nu suntem feriţi total de posibilitatea unui atac terorist în România, evident. Mergem pe nişte premise. Sunt cazuri punctuale de persoane radicalizate, fundamentaliste, care aderă dincolo de ideologie şi încearcă să sprijine aceste organizaţii teroriste. (…) România este una dintre rutele de tranzit, de transfer al acestor voluntari jihadişti către teatrele de operaţii, dar nu este exclus să fie şi rută de întoarcere pentru ei. (…) Din informaţiile SRI şi din analiza informaţiilor primite de la partenerii externi, nu există niciun cetăţean român confirmat că s-ar fi alăturat cauzei ISIS în teritorii cum ar fi Siria sau Irak. Este important să subliniez un aspect: riscurile teroriste pentru România sunt în cvasitotalitate externe. Nu avem un risc intern cunoscut, o reţea teroristă. (…)”
Da, sunt de acord că în România nu s-a putut coagula o rețea teroristă de factură islamist radicală, pentru că la noi există un anumit tradiționalism de factură creștină care facilitează toleranța și nici nu am avut colonii din care să aducem imigranți islamici. Singura zonă, cea a Dobrogei în care există o comunitate turco-tătară, fiind considerată sigură, din punct de vedere al securității naționale, pentru că, aici, această minoritate islamică viețuiește de sute de ani în înțelegere cu majoritatea creștin ortodoxă.
Știu că o parte a serviciilor de informații românești supraveghează în permanență orice potențial pericol terorist pe întreg teritoriul țării.
Dar, serviciile altor state cum este SVR (Sluzhba Vneshney Razvedki) Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse, precum și GRU (Glavnoye Razvedyvatel’noye Upravleniye), Serviciu de Informații Externe al Armatei aceleiași Federații Ruse nu șomează nici ele în momentul de față, după cum nu au șomat nici în decembrie 1989. Pe teritoriul României acestea având antecedente, să ne reamintim doar de teroriștii nedescoperiți și evaporați peste noapte în același decembrie 1989.
Pe de altă parte există în România rețele oculte de putere interne care, fiind grefate pe structuri alte statului român, pot facilita manifestarea unor operațiuni de natură teroristă. Aceste rețele includ inclusiv membrii din cadrul serviciile de informații, poliției și jandarmeriei și sunt conexate cu structuri analoage din alte țări, totul fiind coordonat din centre de conducere suprastatală. Acest structuri operative sunt activate dacă și când se consideră necesar. Se pot crea astfel intenționat breșe de securitate în cadrul dispozitivelor de protecție care pot fi speculate de către așa-zișii teroriști. Operațiunile acestor structuri sunt, prin urmare, mai greu de contracarat prin modalități curente, ele beneficiind și de o susținere subtilă. Există însă modalități specifice de stopare a acțiunilor și pentru acest gen de grupări.
Toate structurile menționate în cel două paragrafe anterioare pot să declanșeze operațiuni de tip „false flag”. Operațiunile cu steaguri false sunt operațiuni sub acoperire, care sunt concepute pentru a induce în eroare publicul, în așa fel încât operațiunile par ca și cum acestea sunt efectuate de către alte entități. Numele este derivat din conceptul militar de zbor cu culori false, și anume, nava arborează pavilionul unei alte țări, altul decât propria țară. Operațiunile cu steag fals nu sunt limitate la operațiuni de război și contra-insurgență și au fost utilizate și pe timp de pace. Operațiunile cu steaguri false sunt operațiunile secrete conduse de guverne, corporații sau alte organizații, care sunt concepute pentru a apărea că sunt efectuate de către alte entități. Operațiunile cu drapel fals au fost efectuate pe întreg parcursul secolului al XX-lea și au continuat la o scară superioară în secolul nostru al XXI-lea, secretul despre natura reală a evenimentelor fiind menținut uneori cu succes prin operațiuni specifice de mușamalizare.
Operațiunile „false flag” pot să confere din afara impresia unor aparente atacuri teroriste pe care se poate lipi oricând eticheta ISIS, în momentul de față fiind la modă brandul ISIS sau DAESH. Celălalt brand, Al Qaida, fiind considerat uzat „moral” din punctul de vedere al marketingului terorist, el expirând datorită folosirii excesive. „Daesh este cel mai puternic brand creat de terorism”, a afirmat de altfel și generalul Cozma, șeful Direcției de Combatere a Terorismului din cadrul SRI.
Pericolul real în România în momentul de față provine exclusiv din partea acestor gen de operațiuni de tip „false flag”, nemenționate de generalul Sorin-Gabriel Cozma în alocuțiunile sale.
