Vizele pentru Canada “în drum” spre noi

0 127

UDMR-ul câștigă puncte în plus după ce deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA), a solicitat Comisiei Europene să comunice demersurile pe care le face în vederea eliminării vizei pentru românii și bulgarii care doresc să călătorească în Canada. Solicitarea a fost formulată miercuri în cadrul dezbaterii  despre Acordul Economic și Comercial Cuprinzător – CETA – între UE și Canada.  Aceasta vine în urma creșterii nemulțumirii statelor din estul Uniunii Europene cu privință la dublele standarde îngăduite de către mulți oficiali ai organismului.

”Încep prin a-mi declara sprijinul ferm în favoarea acordului dintre UE și Canada. CETA este un acord bun pentru economiile noastre, pentru comerțul bilateral, pentru creșterea economică sustenabilă și crearea de noi locuri de muncă. Cu toate acestea, guvernul canadian are o problemă. Se pare că ei folosesc o hartă mai veche a UE, iar pe aceasta se pare că sunt doar 26 de state membre. Cel puțin așa se vede de la Ottawa. Sunt două state membre ale UE care nu vor participa la Acordul CETA din simplul motiv că încă există obligativitatea de a obține vize pentru cetățeni acestora atunci când călătoresc în Canada. Vorbesc, bineînțeles, despre România și Bulgaria. Prin urmare, cer Comisiei Europene (CE) să trimită, la Ottawa, o hartă actuală a UE cu cele 28 de state membre sau, dacă CE crede că asta nu ar rezolva problema, atunci îl rog pe reprezentantul Comisiei să ne spună ce eforturi concrete întreprinde pentru rezolvarea problemei vizelor cu partenerii noștri canadieni”, a declarat Iuliu Winkler în cadrul întâlnirii. Trebuie să remarc două aspecte ale acestei declarații care îi dau o importanță și un merit mai mari decât par la prima vedere. Nu cu multe zile în urmă, la întrunirea diplomației române, Premierul Dacian Cioloș a avut o direcție asemănătoare în substratul declarației, dând semnalul unei note mai agresive a tipului de discurs practicat la nivelul Uniunii Europene de către diplomație și nu numai. Mesajul din spatele celor două declarații este cât se poate de clar: politicile actuale ale Uniunii Europene trebuie să se schimbe, iar statelor lăsate de o parte din anumite acorduri comerciale sau piețe comune (vezi Schengen) să nu li se mai impună bariere de natură economică sau politică. Această direcție va duce la consolidarea poziției României ca un jucător regional foarte important ajutată de aspectul militar (scuturile anti-rachetă și apropierea geografică de Crimea-acum poziție militară grea a Rusiei) și cel comercial (portul Constanța).

Winkler a mai adăugat că cetățenii celor două țări nu vor beneficia de avantajele care vor decurge din aplicarea Acordului CETA daca nu se va rezolva problema vizelor dintre Canada și România, respectiv Bulgaria: ”Sunt sigur de un lucru. Dacă situația actuală persistă, atunci peste 25 de milioane de cetățeni europeni din România și Bulgaria nu vor beneficia de avantajele CETA. Consider această situație inacceptabilă!”. Negocierea Acordului CETA a fost finalizată, iar textul acestuia a fost făcut public în februarie 2016. În perioada următoare, CETA va intra în procesul de ratificare în Parlamentul European, dar și în parlamentele naționale ale celor 28 de state membre ale UE. Acordul este important pentru economia României, deși comerțul dintre România și Canada este relativ modest, valoarea totală a exporturilor românești pe piața canadiană atingând numai 75 de milioane de euro în anul 2015.

Este de o importanță națională mare ca aceste drepturi să ne fie date, pentru că din motive politice, România pierde anual sute de milioane de euro cuvenite. Menționam într-un articol trecut de ce României îi este negat dreptul de a intra în Schengen: portul Constanța ar deveni o variantă mult mai bună pentru mărfurile venite din Asia, ceea ce ar da o lovitură grea economiilor din Olanda și Belgia. Spre exemplu, portul Rotterdam are un venit anual net de aproximativ 150 de milioane de euro, bani care dacă ar intra în portul Constanța ar putea însemna o rată anuală la FMI pentru autostrada Sibiu-Pitești (estimată la 1.6 miliarde de euro). Ar putea însemna câte un spital nou în fiecare an sau ar putea însemna minusul bugetar ce ne așteaptă după colț când toată generația decrețeiilor ajunge să iasă la pensie, iar de aceea direcția actuală a uniunii europene o va duce la prăbușire graduală. Nimeni nu vrea să piardă; Marea Britanie nu a vrut să piardă putere politică și decizională, nu i s-a respectat dorința și urmarea am văzut-o. Ceea ce este și mai interesant de văzut este cum de partea cealaltă a baricadei, se dorește o Europă cu două viteze (ceea ce oarecum avem acum, dar mai accentuat), iar aici nu pot să scap cu vederea și idioțenia altora, că la noi am văzut destulă: ai un sistem pe două planuri diferite cu reguli diferite care nu îți funcționeaza – spațiul Schengen și restul, iar ca soluție tu îmi propui să adâncim groapa și să perseverăm în a dezavantaja anumite țări.  Îmi dă un optimism neobișnuit pentru că văd și în tabăra celorlalți incompetenți care ajung unde nu ar trebui să ajungă, iar odată ajunși acolo își arată limitele – România nu este chiar așa de rea.

Leave A Reply

Your email address will not be published.