Proiectul de țară al României

0 117

Astăzi, Președintele țării, Klaus Iohannis le-a vorbit elevilor Colegiului Național Carol I din Câmpulung Muscel (Argeș) despre proiectul de țară al României. Printre altele, șeful statului a subliniat importanța învățământului și a sănătății pentru țara noastră “dacă vrem ca România să fie o țară de muncitori necalificați, sau avem ambiția să facem din România o țara inteligentă, dacă vrem să distrugem în continuare sistemul de sănătate și fiecare să se descurce pe cont propriu, sau dacă vrem spitale și școli frumoase”. Ideea unui proiect de țară a fost lansată de către administrația prezidențială în data de 20.09.2016, iar ideea a fost primită de majoritatea cu brațele deschise. Era și timpul să ne gândim la un astfel de demers după 25 de ani de jumătăți de măsuri și compromisuri, în care țara noastră nu a avut direcții clare, ca să nu mai spun de un plan pe termen lung. Istoria ne-a arătat că de fiecare dată când am avut un astfel de proiect lucrurile au cam ieșit cum am vrut, iar de aceea, în contextul intern și extern prezent, avem nevoie de așa ceva. Poate primul proiect de țară a fost obținerea independenței, ca apoi să urmeze dorința marii uniri, iar poate ultimul l-a constat aderarea noastră la NATO și UE.

Premierul Dacian Cioloș a declarat legat de subiect că este „o abordare generală legat de ceea ce-şi propune România pentru anii următori, ceea ce va defini România, ce 580px-share_of_the_population_by_level_of_educational_attainment_by_selected_age_groups_and_country_2015_vrea România să dezvolte şi cum vrea să fie percepută în Uniunea Europeană. Şi acest proiect de ţară va avea şi o componentă economică“. Declarația este vagă și nu deschide multe porți, dar după spusele lui Klaus Iohannis putem deduce două puncte importante în jurul cărora pare-se că se va centra întregul plan: educația și sănătatea. Orice absolvent de științe politice și sociologice știe că un popor sănătos și inteligent îți produce valoare, iar România în sfârșit pare că se va îndrepta în acea direcție, cel puțin declarativ. Acum este momentul ca toate componentele societății civile care au habar despre aceste domenii să se implice serios, ca spre exemplu marile alianțe studențești: ANOSR, UNSR și USR. Tot românul are impresia că țara noastră stă foarte bine la capitolul învățământ, că la noi se face școală multă și că noi știm mai multe decât cei din vest, dar nu este deloc așa. Dacă știam mai multe decât cei din vest cu siguranță nu stăteam “la coada vacii” să ne milogim. România are un procent de 19.6% al populației cu studii superioare (al populației până în 54 de ani), dar vă invit să priviți graficul alăturat al UE (efectuat in 2015) care ne taie puțin elanul. Suntem codașii Uniunii Europene!

Gradul de educație al românului poate fi reflectat cel mai bine în rezultatele țării, care sunt modeste în comparație cu alți ani. Cu un procentaj așa de mare al celor care nu au studii superioare nu trebuie să ne mai mire nici calitatea oamenilor care ajung în forumurile decizionale ale țării. În primul rând grupul de oameni valoroși este mic, nu ai de unde alege-un lucru pe care îl traversăm ca țară la nivel politic, iar în al doilea rând, deciziile luate de populație sunt afectate de acest vector. Când mă uit la tabelul acesta nici nu îmi mai vine să mă supăr pe politicieni, atât sunt în stare, iar despre populație, haideți să ne uităm în oglindă și o să vedem câte puțin din Dragnea, Băsescu, Iliescu sau Năstase în noi. Iar apoi când vedem grupul de populație care își dă votul cel mai ușor și totodată cel mai greșit – nu vreau să jignesc, dar algerile proaste din punct de vedere al realizărilor au fost decise de către populația 54 plus, nu îi condamn, priviți tabelul. Nu este nimic rău în a vota greșit, măcar o faci, dar este rău dacă repeți greșeala. Repetarea greșelii se face prin simplul fapt că nu ești implicat civic, că nu afli ce a făcut stimatul cu votul tău (spre exemplu a ales să îi păstreze imunitatea unei non-valori). Informarea trebuie de asemenea făcută corect, nu numai de la vecinii de la casa scării, dar și de la 2-3 publicații din spectre diferite ale presei (spre exemplu Antena 3, dar și B1).

Pentru efectuarea proiectului de țară au fost nominalizate 23 de persoane din paliere diferite ale societății, oameni care sunt considerați elite în domeniile lor. Zece membri independenţi, un reprezentant al Guvernului, câte doi reprezentanţi ai formaţiunilor şi partidelor parlamentare vor decide direcţia Romaniei. Cei zece membri independenti sunt: Cristian Popa – fost viceguvernator al BNR şi fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, Dan Dungaciu – sociolog şi geopolitician, preşedinte al Fundaţiei Mării Negre, Gabriel Drăgan – profesor universitar la ASE şi director general al Institutului European din România, Ioan-Aurel Pop – academician şi rector al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Gheorghe Oprescu – profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi fost preşedinte al Consiliului Concurenţei, Lucian Croitoru – consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, Vasile Puşcaş – istoric şi profesor la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi fost negociator-şef al României pentru aderarea la UE, Cristian Pârvulescu – politolog şi preşedinte al Asociaţiei “Pro Democraţia”, Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României şi Iulian Chifu – fost consilier prezidențial, analist de politică externă şi profesor la SNSPA Bucureşti. Guvernul l-a nominalizat pe Vasile Iuga, unul dintre cei mai de succes CEO (traducere autohtonă-administratori) din țara noastră.

Din partea partidelor politice au fost nominalizaţi deputatul Viorel Ştefan şi fostul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica (din partea Partidului Social Democrat), Ene Dinga fost ministru al Integrării Europene, cercetător ştiinţific la Academia Română şi Adrian Ciocănea profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi fost ministru al Economiei (propusi de Partidul National Liberal). Din partea ALDE, UDMR, PMP și grupul minorităților au mai venit următoarele propuneri: Cosmin Cristian – fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Radu Cojocaru (fost parlamentar), Winkler Gyula, deputatul Attila Korodi, europarlamentarul Siegfried Mureşan şi Lucian Alexandru Curtu – decan al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Braşov.

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi – “Această comisie nu va face o listă de măsuri, nu va fi o strategie, va fi un document politic. Vor fi trasate niște obiective, nişte ţinte clare care să arate cum trebuie să se dezvolte România, ce linii de dezvoltare, de modernizare trebuie să urmeze România în perioada următoare. Practic, cum ne dorim să arate România ca membru al Uniunii Europene. Ce nivel de ambiţii vrem să avem ca membru al Uniunii Europene. Care este locul nostru, care este rolul nostru în Uniunea Europeană”. După definitivarea proiectului, acesta va fi supus unei dezbateri publice pentru modificări ulterioare, în care oricine poate propune idei spre analizare.

Totul sună bine teoretic, declarativ, dar îi lipsește ceva. Mădălina Dobrovolschi a spus că acesta va fi un document politic, deci o asumare politică. Experiențele României din ultimii ani cu asumările politice nu sunt prea frumoase. Așteptăm 2017 când din cele spuse de aceasta în declarația oficială, ar trebui să ne așteptăm la demararea proiectului de țară.

Leave A Reply

Your email address will not be published.