Oricine diletant în campanii de marketing știe că, cel mai adesea, orice mențiune, pozitivă sau negativă, a unui eveniment se constituie într-o reclamă implicită făcută respectivului eveniment. Orice polemică stârnită pe marginea unor aspecte care îl implică, în cazul de față brandingul straniu ce însoțește festivalul „Untold” – care îl transformă în altceva decât ceea ce se pretinde a fi, așa cum am arătat în articolul „Untold, dincolo de aparențe” – este tot reclamă. Prin urmare sunt pe deplin conștient că și acest articol este tot o reclamă, chiar involuntară, făcută festivalului.
Doar ignorarea media se constituie în cel mai puternic și eficient mijloc de a nu interfera de nici o natură cu un eveniment căruia nu vrei să-i faci reclamă.
Adoptarea unei atitudinii de genul celei de mai sus, respectiv ignorarea mediatică, devine din punct de vedere jurnalistic absolut imposibilă, mai ales când vine vorba de festivalul „Untold”. E ca și cum ai avea un elefant viu în propriul dormitor, și tu te prefaci că totul este în regulă. În consecință am formulat anumite întrebări către organizatorii festivalului „Untold”, la care Ioana Racu, PR manager, și Adrian Chereji, Marketing & Communication Director „Untold”, mi-au răspuns în scris cu promtitudine și maximă acuratețe. Ulterior am avut un dialog telefonic suplimentar cu domnul Adrian Chereji despre opțiunile de branding pe care organizatorii le-au avut la dispoziție și din care au ales varianta de anul acesta. Am înțeles că au fost consultate mai multe agenții mari de publicitate. Dânsul mi-a relatat că existau mai multe opțiuni. Una dintre ele a provenit din mitologia scandinavă, reprezentată de personajul Thor care a generat un trand în cinematografie, și care s-a dovedit extrem de vandabilă. Temă și personaj la care eu personal nu aș fi avut nimic de obiectat. O altă temă ar fi fost cea legată de Egiptul antic, de asemenea aflată în mare vogă și care a generat profituri prin intermediul filmelor realizate, iar cea de-a treia este reprezentată de vampirii care se regăsesc în trilogia cinematografică Twilight saga. Cei cinci oameni care, înțeleg că s-au ocupat de branding și care au avut de ales între opțiunile de mai sus, s-au decis asupra variantei din urmă, care li s-a părut cea mai convenabilă, pentru că o puteau conexa cu mitul transilvănean a vampirului Dracula. Acest personaj regăsindu-se și el în creația cinematografică recentă și fiind legat de Transilvania. Prin urmare, ar putea părea un demers logic utilizarea acestei teme. Și aici aș avea un amendament de formulat. Personajul folosit ar trebui să aparțină spațiului românesc în ansamblul său, nu doar unei anumite provincii istorice, în cazul de față Transilvania, altfel ar apărea ca o tentativă de izolare de restul țării. Dar cum redundanța (repetiția) nu e bună, iar identitatea vizuală utilizată în anul în curs a devenit deja expirată, adică s-a uzat moral, aștept cu interes nedisimulat varianta pentru anul următor, 2017, la care am înțeles că se lucrează încă. În momentul în care noua identitate vizuală va deveni accesibilă publicului larg, voi fi primul care să o prezint, pentru a-i face o analiză amănunțită. Am însă un dubiu major pe care dealtfel mi l-am și exprimat în dialogul avut cu domnul Adrian Chereji. Personal cred că nu există alternative și că identitatea vizuală este prestabilită și vine într-un pachet compact, nefiind în fapt discutabilă. Mi-ar place sincer să mă înșel. Mi s-a propus chiar o colaborare pe această temă pe care am declarat că nu o refuz. Există în mitologia românească teme care pot fi utilizate cu succes în vederea realizării unui brand de impact. Mitul Zburătorului este unul dintre ele, iar erosul romantic integrat vizual într-un mod adecvat poate să reprezinte o alternativă de succes. Nu muzica în sine a constituit o problemă în acest an, deși, după anul 2010 s-au inserat în muzica trance anumite sonorități dizarmonice și nici chiar posibila utilizare a subliminalelor integrate muzicii (să nu devenim totuși paranoici). Problema esențială a constituit-o de fapt identitatea vizuală prezentată într-un ambalaj dubios care a conferit conotații stranii festivalului în ansamblul său. Dealtfel, toți prietenii care îmi cunosc preferințele în materie de muzică știu că îmi plac piese de la Armin van Buren și Tiesto pe care le ascult cu plăcere, eu nefăcând nici un secret din propriile opțiuni muzicale.
Redau mai jos integral dialogul pe care l-am avut cu reprezentanții festivalului „Untold”:
E real faptul că se pot cumpăra deja bilete pentru festivalul de anul viitor și în ce condiții se pot achiziționa acestea?
Ioana Racu: Nu se pot achiziționa acum, doar preînregistra pentru achiziția lor. Punerea lor în vânzare se va face în luna octombrie.
În anul 2017 se va menține aceeași identitate vizuală, tributară unei viziuni darkness, ca și anul acesta?
Adrian Chereji: Identitatea vizuala din 2016 reprezenta conceptul creativ al festivalului: „The World Capital of Night & Magic”. Acesta are la baza poveștile nespuse ale Transilvaniei. Ne-am dorit să exploatăm mitologia nopții, acolo unde Transilvania se înscrie cu succes datorită sutelor de legende povestite sau scrise. Transilvania poate fi considerată la ora actuală cel mai de succes brand al României și prin asocierea cu cel mai bun festival ne dorim sa creăm pe termen lung, Universul Untold: îmbinarea perfectă dintre mitologia nopții și magia tărâmului transilvănean. Forța festivalului vine tocmai din istoria regiunii, Clujul fiind și în trecut și în prezent, polul de interes al Transilvaniei. Personajul principal care face posibila legătura dintre cele două lumi a fost Magicianul, singurul care poate călători în timp și poate aduce magia trecutului în prezent. Magicianul a avut la îndemână simboluri specifice transilvănene. Oglinda este portalul care trasează granița dintre lumi, Luna este cea care luminează tot ceea ce este nevăzut, Constelația Lira, fiind harpa lui Orpheus poate trezi la viață orice prin muzica ei, copacii însuflețiți, zânele și celelalte elemente, completează atmosfera de magie și povestea. Din aceste motive considerăm că identitatea vizuală nu a fost una darkness ci a fost una fantastică, cu elemente specifice mitologiei nopții, lucru care sigur ne-a impus sa folosim un colorit de noapte. Publicul festivalului a fost cât se poate de receptiv la conceptul si identitatea noastră vizuala, s-au identificat cu povestea, dovada fiind miile de persoane care și-au însușit imaginea cu Magicianul Untold ca screen-saver pe telefon, coverphoto, facebook, sau pozele făcute cu diverse ocazii în proximitatea materialelor brănduite Untold. Legat de identitatea festivalului din 2017, tot ce va putem spune pana acum este ca deja lucram la conceptul din 2017 și care va fi și de aceasta data un concept care sa susțină direcția strategica a festivalului, cât și amploarea de fenomen internațional, de mare succes!
Evident criteriul după care indivizii își însușesc anumite obiceiuri în masă nu este un criteriu definitoriu al pozitivității acestora. Încă nu am înțeles care este direcția strategică a festivalului în anul viitor, dar voi reveni la această temă, când va fi cazul.
Dacă se va renunța la facilitățile financiare la achiziționarea de bilete la schimb cu donația de sânge având în vedere polemicile declanșate legate de utilizarea sângelui donat în alte scopuri, în afara celor declarate la vedere?
Ioana Racu: Noi nu am oferit niciodată bani pentru donarea de sânge, ci am oferit bilete gratuite pentru o singura zi, sau reducere la abonament! Actul de donare este unul benevol, intenția noastră a fost aceea de a impulsiona publicul tânăr în a se implica în acțiunile umanitare. Legat de polemicile utilizării sângelui donat în alte scopuri, noi nu avem nici o informație în acest sens! Putem doar să vă spunem ca întreaga campanie a fost derulata în parteneriat cu Institutul Național de Transfuzie, toate recoltările de sânge s-au făcut în centrele regionale ale institutului, sau la caravanele mobile ale Institutului Național, de către personal medical specializat. Întregul sânge a fost colectat și păstrat de către Institutul Național de Transfuzii, conform protocoalelor specifice în vigoare.
Și o întrebare care vizează din nou rebrandingul dacă se va renunța la imaginea sinistră cu vampirul Dracula pentru a stimula donarea de sânge sau se va adopta o viziune umană de exemplu „Donează pentru viață”?
Adrian Chereji: Vampirul a fost unul din cele 6 persoane de basm care au spus povestea Untold 2015, ales în contextul în care este un personaj care își are rădăcinile în inima Transilvaniei, la fel ca festivalul Untold. Pe de alta parte, după cum știți, România se afla printre ultimele locuri din Europa la donarea de sânge, iar interesul nostru a fost de a face o acțiune care să mobilizeze oamenii. În felul acesta s-a născut ideea creativa de a face o analogie între nevoia de sânge a României și nevoia de sânge a vampirului, vampir care de aceasta data nu se hrănește cu sânge, ci îl donează! În plus, ca și rezultate și eficiență, este probat faptul ca toate campaniile de succes, care tratează subiecte mai sensibile, sunt cele care au la bază o execuție grafica care să șocheze.
Este perfect adevărat că execuția grafică este necesar să impresioneze, însă nu este simultan necesar să și șocheze. Traiul în România ne oferă zilnic șocuri pe scală largă. Nu cred în necesitatea multiplicării lor prin intermediul unor astfel de campanii mediatice. În acest sens am oferit mai jos exemple de poze care și-au dovedit eficiența în cadrul unor campanii de donare de sânge care s-au bucurat de succes. Cât privește așa zisele personaje de basm ele sunt de fapt niște mixturi grotești a unor ființe cunoscute în ezoterism sub cu totul și cu totul altă formă. Blajinii sunt considerate în accepțiunea „Untold” personaje acvatice în locul sirenelor sau ondinelor și lista aberațiilor de acest gen poate continua. Blajinii sunt cunoscuți în realitate în tradiția populară românească și li se mai spune Rohmani, Urici sau Oameni Roşii, fiind considerați fiinţe mitice, reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor. Acest mixt indigest al așa ziselor personaje de basm amalgamează deliberat elemente de la o serie de personaje din diverse tradiții spirituale cu unicul scop de a-i bulversa pe cei care intră în contact cu ele.
Am o problemă cu afirmația că vampirul milostiv Dracula a devenit donator de sânge. Dacă între timp s-a schimbat legea gravitației și aceasta acționează de jos în sus atunci în poza de mai jos vampirul Dracula, posesor al unei atitudini plină de compasiune, vizibilă dealtfel în poză, cedează sângele unei pungi care, evident, este alimentată tot de jos în sus. Toate acestea sfidează evident un pic logica elementară, bineînțeles doar un pic.
Există dealtfel campanii vizuale reușite care pot determina oamenii să doneze sânge. Ofer mai jos mai multe afișe care se pot constitui în alternative extrem de eficiente și care totuși nu ar trebui să fie legate de obținerea accesului la festival ci să se constituie doar în acțiuni benevole ale donatorilor.
Pentru ca să se evite orice problemă privind utilizarea sângelui în alte direcții decât cele strict legate de donații de anul viitor ar fi necesar să se înceteze această campanie „pay with blood”, destinată obținerii de facilități financiare la cumpărarea de bilete.
Când și cum vor fi plătiți artiștii plastice care au câștigat concursul de anul acesta pentru lucrările expuse și care nu și-au recuperat banii pentru manoperă; aceștia, din sursele noastre, vrând să-și recupereze banii în instanță prin intentarea unui proces organizatorilor?
A existat în cadrul festivalului, o secțiune denumita „Untold Art”, care a însemnat un concurs de proiecte pentru artiștii vizuali care aduceau prin viziunea lor un plus de magie experienței de festival. Au fost depuse mai multe proiecte iar cele mai interesante au devenit realitate în festival, „Untold” asumându-și realizarea lor, adică costurile financiare. Patru artiști au avut proiecte în valoare de 500 de euro , iar alți 3 artiști în valoare de 2000 de euro. Instalațiile lor artistice s-au regăsit în festival iar obligațiile financiare pentru realizarea lor au fost respectate până în prezent conform contractelor.
Din informațiile pe care le am la dispoziție legate de plata s-au plătit doar materialele aferente realizării proiectelor câștigătoare, iar costul manoperei nu s-a achitat nici până astăzi, respectiv un artist plastic care preferă să-și păstreze anonimatul, mi-a relatat că a primit suma de 1000 de euro, acesta evident mai având de primit conform contractului 1000 de euro. Deci, a prestat practic pe gratis pentru că suma a acoperit doar costul materialelor. Dealtfel, deși concursul și câștigătorii s-au anunțat public, n-au fost semnate contracte clare și toată operațiunea s-a derulat prin mail-urile unor intermediari. Devine, prin urmare, aproape imposibil ca acei artiști plastici să-și recupereze banii pentru manopera realizată.
