Strania traiectorie a domnului Cioloș

0 106

Cum se ajunge astăzi prim-ministru în România? E o întrebare al cărui răspuns nu este chiar foarte simplu de dat. Cel puțin la o primă vedere. Amplasarea lui Dacian Cioloș în această funcție, acum, în România, atrage după sine o serie de întrebări la care este necesar să se răspundă.

Este integrarea într-un partid politic o condiție pentru a accede la funcția de prim-ministru? Nu, mai ales dacă se speculează premeditat faptul că, potrivit sloganului „PNL-PSD aceeași mizerie”, partidele n-o să poată furniza decât oameni compromiși. Și atunci se aduce, mai exact este adus în prim-planul vieții politice prototipul tehnocratului, apt să satisfacă dorința de cinste, corectitudine și profesionalism. Și, parafrazându-l pe Marin Sorescu, pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, un singur nume, li s-a spus Dacian Cioloș. Evident că aceasta variantă uzitată de Sistem este menită în primul rând de a detensiona marea masă alcătuită din populația României, având în vedere imaginea net defavorabilă a clasei politice românești din momentul de față. S-a mai recurs în trecut la această soluție, atunci când primul ministru a fost numit Mugur Isărescu, perceput ca tehnocratul prin excelență. Apartenența acestuia la diverse structuri de putere este de notorietate. Ofițer înainte înainte de 1989 în cadrul Direcția Securității Statului (DSS), președintele Clubului de la Roma pentru România și membru al Comisiei Trilaterale și, se pare, ofițer acoperit în cadrul serviciilor după anul 1989.

Dacă tot manipulezi o mare masă de oameni este necesar s-o faci într-un mod adecvat, utilizând un instrumentar pe măsură, care să confere o minimă satisfacție acestei veritabile turme de manevră. Devine necesar să-i oferi un surogat steril, apt să-l liniștească pe moment. Un guvern așa zis tehnocrat, care să fie echidistant, a fost alegerea celor ce ne conduc din culise pentru liniștea și satisfacția noastră. Este de notorietate faptul că numele lui Dacian Cioloș era vehiculat cu mult înainte de căderea guvernului condus de Victor Viorel Ponta. Actualul prim-ministru al României și-a achiziționat numele de ciolos.ro drept domeniu pe net în luna octombrie a anului trecut, 2015. Ce vreau să arăt aici fără nici un fel de dubiu, este premeditarea debarcării de la putere a lui Victor Viorel Ponta.

Evenimentul de la clubul „Colectiv” a constituit doar pretextul pentru demiterea din funcție a lui Victor Ponta și a guvernului condus de acesta. Există totuși o întrebare tulburătoare, de o gravitate extremă, pe care cineva mi-a pus-o în acel moment, în care persoane arse mureau pe capete. Respectiv, dacă evenimentul de la clubul „Colectiv” a fost întâmplător sau a fost rodul unei acțiuni criminale deliberate? Este o întrebare la care în primă instanță am răspuns cu un nu ferm, neputându-mi imagina că cineva poate dispune de un asemenea cinism și ar fi capabil să dea dovadă de o astfel de cruzime extremă pentru a genera o acțiune asimilabilă unei crime în masă. Și de ce? Doar pentru o schimbare de guvern? Ulterior, pe măsură ce a trecut un anumit interval de timp, când am analizat la rece toate aspectele implicate, dintr-o perspectivă obiectivă, trebuie să mărturisesc că acel incendiu nu-mi apare deloc ca fiind rodul hazardului sau al întâmplării. Pe de alte parte lipsesc anumite informații concrete care să confirme în totalitate supozițiile emise.

Absolvent al Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (USAMV), Dacian Cioloș este estimat astăzi, retroactiv, drept un student pasionat de meserie. În aceiași perioadă, a studenției, el a fost racolat de către servicii, conform anumitor surse. Începuturile lui Cioloș coincid oarecum cu cele ale lui Cozmin Gușă. Același tip de racolare asemănătoare celei realizate cu Gușă, legătura acestuia cu Virgil Măgureanu pe numele real Imre Asztalos, fiind de notorietate. Măgureanu a fost nimeni altul decât directorul Serviciului Român de Informații între 1990 și 1997 și a activat și ca ofițer SIE înainte de 1989 sub numele de cod Mihăilă Mihai. Legăturile lui Dacian Cioloș cu structurile au fost ceva mai discrete, mai puțin transparente. Numirea sa pe post de ministru al Agriculturii în timpul mandatului prezidențial a lui Traian Băsescu a coincis cu prima inserare a sa la guvernare. Traian Băsescu este un personaj care se simte ca peștele în apă în compania băieților din servicii având în vedere legăturile strânse avute cu aceștia înainte de 1989. Aceste relații s-au stabilit în baza funcțiilor deținute de Băsescu atunci, în calitate de comandat de navă și reprezentant Navrom la Anvers. Menținerea constată a lui Dacian Cioloș într-o zonă apolitică, încă de pe atunci, s-a dovedit o strategie excelentă pentru a-i crea o imagine de profesionist, neimplicat în jocuri politice murdare. Prestația sa din postura de ministru al agriculturii s-a dovedit eficientă din perspectiva achiesării de fonduri europene și subvenții acordate de stat celor ce activează în acest domeniu. Deci, o bilă albă. Urmează apoi funcția de comisar european pe probleme de agricultură, unde din nou a dat dovadă de profesionalism și a lăsat o bună impresie celor din Uniunea europeană, Comisia Europeană mai precis. În fapt, o altă bilă albă.

Există încă o bilă albă pe care o posedă Dacian Cioloș, bilă albă care a fost speculată adecvat de către cei care l-au introdus în prim-planul vieții politice românești. Anume aceea că actualul prim-ministru nu a fost implicat în nici un scandal financiar major, mai precis faptul că nu poate fi asociat corupților din politica românească.

Există o altă ipostază care îl pune pe Dacian Cioloș într-o lumină cel puțin interesantă. Și anume cel de cursant yoga în cadrul MISA, postură în care a participat la diverse tabere, Costinești și Herculane. Nimic incriminant aici, dar întrebarea care se pune este aceea dacă a fost acolo în misiune, sau în calitate de simplu cetățean. Mă îndoiesc că cea de-a doua ipostază este cea validă. S-a speculat de asemenea o anumită întâlnire pe care ar fi avut-o cu Gregorian Bivolaru la Paris. Nimeni care poate să o confirme sau să o infirme. Gregorian Bivolaru a fost între timp arestat și încarcerat în România.

Dacian Cioloș este căsătorit cu Valérie, nepoata fostului ministru de externe al Franței, Michel Barnier, fost înalt funcționar european în repetate rânduri, actualmente vicepreședinte al Partidului Popular European, membru al UMP și europarlamentar și după spusele unora, ofițer cu funcție foarte mare în rândul serviciilor secrete franceze (DST).

Prestația lui Dacian Cioloș în calitatea actuală de prim ministru al României este irelevantă și nu poate fi evaluată cu acuratețe. Oricum, nu există nici o realizare remarcabilă a guvernului condus de el pe care am putea să o să o scoatem în prim-plan. Per ansamblu o prestație ascultătoare care menține strict România în postura ingrată de piață de desfacere a occidentului și în chingile impuse de Uniunea Europeană. Prin eliminarea lui Victor Ponta de la guvernare s-au închis deliberat, posibile punți de colaborare cu China, punți care ar fi ajutat România să se dezvolte sub raportul infrastructurii și nu numai.

În prezent PNL-ul și USR utilizează la greu imaginea actualului premier în campanie electorală aflată în derulare. Dacian Cioloș a protestat împotriva acestui fapt, nu prea convingător, însă. Asocierea „Uniunii Salvați România” (USR), partid finanțat la greu de Soros, cu imaginea lui Dacian Cioloș nu reprezintă altceva decât confirmarea faptului că acesta este agreat la vârf de structurile care au acaparat sfera puterii din România.

Dacian Cioloș se găsește în ipostază de Albă ca Zăpada, imaculata și pură, oferind românilor acea speranță care, asemenea unei fete Morgana, se îndepărtează de noi de 26 de ani.

Istoria se repetă ciclic și prin urmare este de urmărit similitudinile care apar în cadrul societății românești de astăzi. La sfârșitul anilor 80, recrutările în cadrul DIE (Direcția de Informații Externe) actuala SIE (Serviciul de Informații Externe) se făceau după niște criterii profesionale foarte stricte, respectiv persoanele racolate era necesar să se plaseze în primele 5 (cinci) locuri ca medie în cadrul facultății în care activau. După aceea erau trimiși la studii în străinătate unde emigrau, chipurile definitiv, și se integrau în cadrul acelor societăți căsătorindu-se cu nativi/native. Ei deveneau astfel agenți operativi ai statului român, comunist la acea vreme, și puteau fi folosiți în vederea executării diverselor acțiuni specifice. Vezi cazul Haiduc din Franța care a vizat asasinarea dizidentului român Paul Goma și profilul agentului „Haiduc”, agent DIE care s-a deconspirat.

Actualmente sunt repatriați tinerii frumoși și liberi, trimiși cu studii în străinătate și puși direct în funcții de conducere în cadrul statului român. Vlad Mixich, despre care am discutat într-un articol anterior este unul dintre aceștia. Partea cu frumoși este relativă iar libertatea de mișcare a acestora este o glumă tristă, ei se mișcă doar în cadrul și în limitele fixate cu atenție de ordinele primite și de ideologia au fost îndoctrinați.

Toți acești indivizi formează o veritabilă coloană a V, infiltrată în România și care reprezintă o veritabilă rețea socială cu diverse noduri, în care sunt amplasați agenți, care au un rol precis în ținerea sub control și la nevoie, în destructurarea statului român.

Este încă o iluzie, cea a profesioniștilor, care ni se servește și pe care noi ar trebui să o îngurgităm cu naivitate.

Este Dacian Cioloș viitorul candidat la președenția României în condițiile în care prestația actualul președinte Werner Klaus Iohannis este aproape inexistentă?

Vom trăi și vom vedea.

Platforma România 100, propusă de Dacian Cioloș nu este altceva decât o teorie plină de generalități. Nimic concret doar aburii unor premise, care plutesc în aer.

Dar nu mai avem cum să ne mai iluzionăm. Toate aceste persoane aflate la guvernare sunt doar marionete care sunt manipulate de păpușari după un scenariu prestabilit.

Există vreo legătură între acest scenariu și interesul nostru ca cetățeni.

Niciuna, absolut niciuna.

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.