Sondajele sociologice realizate cu profesionalism, constituie veritabile măsurători barometrice ale presiunii de natură socială, care reflectă, în momentul realizării lor, curente de opinie și atitudini manifestate de indivizii care alcătuiesc o societate. Aceste sondaje ar trebui să reprezinte pentru politicieni, dacă ele vizează teme politice, un permanent feed-back care să le ajusteze acestora comportamentul și implicit acțiunile în sfera politicii. Că nu se petrece așa este mai mult decât evident. În momentul de față, în domeniul politic, nu se urmărește altceva decât cosmetizări la nivelul imaginii și uneori nici aici.
Un sondaj de opinie a fost realizat telefonic, de către IRES în 1 și 2 noiembrie, pe 1.224 de persoane și are o eroare de plus minus 2,8%.
Doar 10% dintre respondenți susțin că au foarte multă/multă încredere în Parlament. 88% au puțină/foarte puțină încredere. 71% nu cunosc numele parlamentarului care-l reprezintă în Parlament. 28% îl știu. În același timp, 93% susțin că numărul parlamentarilor ar trebui redus la 300. 5% sunt împotrivă.
Ciudat este că 40% dintre cei care au răspuns consideră că ar trebui desființate partidele politice. 55% sunt împotrivă și 5% nu știu sau nu au răspuns. În partidele politice doar 11% au încredere multă și foarte multă. 84% au puțină sau foarte puțină încredere.
Aceste sondaj denotă faptul că oamenii nu mai au încredere în actuala clasă politică și, ceea ce este mult mai grav, nu au încredere în instituția parlamentului, în partidele politice și în democrație, așa cum se prezintă ea acum în România. Se constată lipsa unui interes real a populației României, vis-a-vis de cei care îi reprezintă în parlament. Din acest sondaj rezultă lipsa totală de control asupra acțiunilor aleșilor noștri de-a lungul anilor în care ei și-au derulat mandatele de parlamentar.
Este exact poziția la care s-a urmărit să se ajungă în țara noastră. Lipsa de încredere în sistemul de guvernare, respectiv democrația parlamentară, este pe deplin evidențiată de cei 40%, aproape jumătate, din cei intervievați care au răspuns că partidele politice ar trebui desființate în România și de cei 88% din respondenți care au afirmat că au puțină sau foarte puțină încredere în Parlament. Acest fapt are o explicație simplă și reclamă o rezolvare la fel de simplă. Un sistem suprastatal cu o autoritate clară la care România să adere, ar fi probabil o rezolvare la care românii ar achiesa în marea lor majoritate. În momentul de față România și-a cedat o mare parte din suveranitatea și independența ei către Uniunea Europeană. Încrederea în instituțiile europene, în obiectivitatea și echidistanța acestora, menține la nivelul populației o stare de relativă încredere. Orice mărire a acestei autorități, manifestate din afară țării, va fi văzută drept un lucru bun de către locuitorii României. Atitudinea populației din țara noastră contrastează flagrant cu cea din Ungaria, Polonia și Islanda, unde cei care se găsesc la conducerea acelor state sunt percepuți drept primii garanți ai securității economice și financiare pentru cei care i-au ales. Și chiar mai mult decât aceasta, guvernanții sunt văzuți ca o stavilă împotriva unor reglementări aberante impuse de către diverse structuri suprastatale: Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Central Europeană, Banca Mondială.
Suntem împinși, cu subtilitate și discreție, să ne dorim o dictatură care să pună capăt unui anumit haos generat, iar actualul sondaj de opinie, reliefează fără nici un dubiu acest lucru. Cu alte cuvinte populația României este pregătită, chiar dacă încă cu un procent minoritar, de 40%, să desființeze partidele politice ar căror ineficiență la guvernare a putut-o constata în ultimii ani. Dacă lucrurile sunt direcționate adecvat acest procent ar putea să crească în viitorii ani, la 60%, 70%. Cu alte cuvinte suntem sau dacă nu, vom fi pregătiți, pentru a accepta exercitarea unei autorități forte provenite din afară țării. Acest aspect nu va deveni necesar în cazul accederii exclusive la conducere a unei guvernări care să fie total aservită acestor structuri de putere suprastatale. Realitate care nu este departe de adevăr nici în momentul de față, datorită slugărniciei și obedienței prezentă în doze maxime la actuala clasa politică românească, care deservește cu promtitudine diversele interese supranaționale. Astfel, România a fost adusă la starea de neocolonie, simplă piață de desfacere pentru produse aduse din afară și simultan, transformată în piață ieftină de muncă, relativ bine calificată.
