Noi nu gândim, noi nu înțelegem, ci reproducem mecanic

0 126

Unde se găsește acum învățământul românesc?

Răspuns: în coada Europei, datorită modului aberant de predare care nu pune accent pe înțelegerea profundă a noțiunilor învățate ci pe același stil, perpetuat în timp, de memorare și reproducere papagalicească a informației, care nu are nimic în comun cu necesitățile practice, specifice lumii în care trăim.

Am asistat timp de șapte ani la diverse lecții predate în sistemul românesc de învățământ. Pot să afirm că modul de predare este de cele mai multe ori profund deficitar și realizat de către persoane care nu au nici în clin nici în mânecă cu vocația veritabilă de dascăl. Noțiuni practice de psihopedagogie minimală nu fac parte din registrul acestor categorii de cadre didactice, în fapt veritabili ucigași în masă ai generațiilor tinere. Accentul se pune pe reproducerea unor definiții pur teoretice, care de cele mai multe ori nu folosesc la absolut nimic, fiind complet inutile dacă nu sunt dublate de o înțelegere profundă. Partea practică care ar putea să confere greutate noțiunilor învățate, lipsește cu desăvârșire. Este de notorietate distrugerea aproape în totalitate a tot ce înseamnă infrastructură. Laboratoare întregi au fost desființate. Fizica, chimia, biologia și chiar româna au fost beneficiarele etapelor succesive de reformă. Cum să faci experimente în laboratoare lipsă? Astfel, este mai mult decât clar că, în cazul în care actualul context se menține, învățământul românesc o să se scufunde, lent dar sigur. Din nefericire de aici rezultă o mulțime de tineri care se vor constitui în veritabile rebuturi sociale. Vina, cu maximă sinceritate, nu le aparține acestora decât într-o extrem de mică măsură. Partea de responsabilitate ar trebui să fie împărțită în mod egal între școală și familie.

Când în sistemul de învățământ românesc accentul va fi pus exclusiv pe înțelegere și aplicativitatea practică imediată a noțiunilor predate, abia atunci putem vorbi de învățământ. Până atunci vom putea discuta despre toceală prin reproducere mecanică. Astfel elevii vor trece prin școală ca rața prin apă. Zero abilități practice, zero atitudini care să le folosească în viață. Prin urmare scoaterea pe bandă rulantă a unui număr extrem de mare de tineri care prezintă un grad mare de inaptabilitate socio-profesională, devine în momentul de față o realitate care nu poate fi neglijată. Absolventul de gimnaziu sau de liceu, este un posesor al unui bagaj de cunoștințe pur teoretice, capacitatea de aplicabilitate a teoriei însușite în ciclurile școlare, fie că vorbim aici de ciclul primar, gimnazial sau liceal, apropiindu-se de zero.

Studiul „Centrului de Evaluare și Analize Educaționale” a fost prezentat luni la dezbaterea regională privind „Analfabetismul funcțional în România”, care a avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, evenimentul fiind organizat în cadrul proiectului „România Educată”, derulat de către „Departamentul de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale”.

Aproximativ 42% dintre elevii romani de 15 ani sunt analfabeți funcțional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale” prezentat luni, la Cluj-Napoca. Copiii pot sa scrie și sa citească, dar nu înțeleg textele asimilate, transmite News.ro.

O evaluare reală de o duritate care ar fi necesar să zguduie din temelii edificiul inert al învățământului românesc.

Acestă sinceritate care derivă din conștientizare efectivă a situației de fapt, ar putea, eu sper acest lucru din toată inima, să conducă într-un final la o restructurare profundă a sistemului românesc de educație. Se poate afirma că acest studiu este un imens pas înainte în evaluarea realistă a stării deplorabile în care a ajuns sistemul de învățământ în România.

Putem vorbi în momentul de față de un veritabil analfabetism funcțional, caracterizat prin aceea că 42% din elevii români de 15 ani nu înțeleg ce citesc.

Cum s-a ajuns la această situație dezastruoasă? Prin nenumărate reforme succesive care au bulversat cadre didactice, elevi și părinți în egală măsură.

Întrebarea care se pune este dacă s-a dorit distrugerea premeditată și deliberată a învățământului românesc sau a fost doar rezultatul hazardului?

Nu, deloc, acest analfabetism funcțional este efectul unor acțiuni premeditate desfășurate de-a lungul a 26 de ani .

Există un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează școala fără ca acumulările din timpul școlii să le permită să funcționeze în societate. (…) Media europeana este de 20% cu o țintă de sub 15% până în 2020. Noi, la 42%, nici măcar nu puteam tinde spre așa ceva într-un timp atât de scurt, așa că în primul rând ar trebui sa avem o definire a fenomenului”, explica Ligia Deca, consilier de stat în „Departamentul Educație și Cercetare” din Administrația Prezidențială.

„Rata abandonului școlar este de 19% în condițiile în care ne-am asumat, ca țara, un nivel de 11%, doar ca a merge la școală nu este suficient și mulți copii vin degeaba la școală”, a adăugat ea.

Potrivit studiului „Centrului de Evaluare și Analize Educationale”, elevii de 15 ani știu sa scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înțeleg noțiunile învățate.

Cauzele acestui fenomen sunt diverse, iar multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial și liceal.

„Nu aș vrea să spun la modul general că principala cauză este calitatea sistemului educațional românesc, ci modul în care încă se predă. Profesorul transmite cunoștințe și atât. Sunt multe cunoștințe, sunt profesori care nu știu sa citească, există frica din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze și nu în ultimul rând faptul că, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci știintă”, a spus și Sorin Spineanu-Dobrotă, Șef Serviciu Examene și Evaluarea Manualelor al „Centrului de Evaluare și Analize Educaționale”.

„Eu predau și economie, la liceu, și dacă le cer sa îmi dea definiția pentru viteza de rotație a banilor, care e o definiție foarte complexa și urâtă, din zece elevi, 11 știu să reproducă definiția mai bine decât o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu știu să facă acest circuit și nu înțeleg, deci ei știu definiții, clasificări, vorbesc în sintagme și știu eseuri la Limba Română”, a declarat Spineanu-Dobrotă.

Prin urmare tinerii români nu sunt învățați să gândească, reproduc doar mecanic informații. Toceală, nu învățare.

Bun, știm cum stăm, adică extrem de prost.

Problema reală este ce se face în continuare?

E un răspuns la care ar trebui să răspundă cei care se ocupă cu politica educațională în România.

Educația nu este prioritate națională în momentul de față. Deci, dacă după actualele alegeri parlamentare nu se produce un miracol, nu avem șansa reală de a se schimba ceva consistent în România în domeniul educației.

Pentru că este nevoie de o masă consistentă de manevră, compusă din indivizi analfabeți, aptă de a fi manipulată.

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.