Paradoxul lui Epimenide păstrat de români după 2700 de ani

0 171

         Pentru o mai bună cunoaștere și aprofundare a subiectului ”paradoxul lui Epimenide”, cunoscut și sub numele de ”paradoxul mincinosului”, mai întâi povestea paradoxului. Epimenide din Knossos a fost un filozof cretan care a trăit în Creta secolului VI (î.e.n.). Ajungând în Grecia la bordul unei corăbii, cretanul Epimenide s-ar fi adresat unor greci adunați pe țărm, spunându-le: ”Toți cretanii sunt mincinoși!”. Reîntorcându-se în Grecia, o săptămână mai târziu, a reiterat afirmația adăugând la afirmația inițială ”… și numai eu spun adevărul!”. Urmarea celor două afirmații a născut definiția paradoxului. Grecii nu puteau decide dacă toți cretanii erau mincinoși în ipoteza că el spunea adevărul, pentru că Epimenide fiind cretan, acest fapt îl incrimina și pe el ca fiind mincinos, deci exista premisa ca el să mintă când spunea că toți cretanii sunt mincinoși, ceea ce ar fi însemnat ipotetic că ei sunt oameni sinceri, ca atare afirmația cum că cretanii sunt mincinoși era adevărată. Însă completarea ulterioară afirma că el mereu spune adevărul, deci nu mințea spunând că cretanii sunt mincinoși. De la această definiție a paradoxului pornesc și eu, analizând rezultatele sondajului efectuat de către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Institutul de Politici Publice (IPP), sondaj făcut public ieri.

         ”Percepțiile și atitudinile populației privind conflictul de interese” a fost tema sondajului inițiat de către ANI și lansat de către IPP. Într-o civilizație corectă ca evoluție, aproape solomonică ca și înțelepciunea miilor de ani care recomandă civilizațiile europene, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că românii consideră în proporție de 85% faptul că flagelul corupției se află cel mai răspândit în Parlament. Același sondaj relevă faptul că 86% dintre români nu ar vota un primar cercetat pentru conflict de interese, iar 78% dintre români asociază conflictul de interese actului de corupție. Conflictul de interese, conform sondajului IPP, se regăsește în proporție de 85% în Parlament și Guvern, iar la nivel primăriilor procentul este puțin mai mic, respectiv 78%. Interesant ar mai fi faptul că 75% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită. Mai sunt câteva întrebări interesante în acest sondaj, dar după parcurgerea lui și bla-bla-urile aferente, de reținut ar mai fi faptul că 53% dintre cei intervievați ar raporta conflictul de interese (dacă ar fi în cunoștință de cauză), 48% alegând ca instituție pentru raport ANI și DNA.

         După ce am lecturat și analizat sondajul m-au măcinat câteva întrebări. La procentele mari care ne vorbesc despre flagelul corupției, îmi vine să cred că sondajul s-a făcut în stradă în perioada mitingurilor stradale anti Ordonanța 13 și anti Legea Grațierii, pentru că altă explicație cu privire la procentele de 86, 85 și 78% care acuză de corupție instituții publice ale statului, chiar nu am. Dar aici apare un paradox! Am amici care lucrează în diferite case de sondare sau institute de sondare publice, iar ei îmi povestesc cum se desfășoară sondajul telefonic: în primul rând se sună pe numere fixe de Telekom (fost RomTelecom), iar întrebarea mea ar fi ”în era internetului și  a tehnologiei informației și a vitezei cu care se propagă ea, în era smartphonului și smartwatchului, cine mai folosește telefonul fix?”. Răspuns: generația a III-a. Ori generațiile părinților și bunicilor noștri sunt mult prea preocupare de televizor și minciunile propagate prin el. Creșterea neverosimilă și neacoperită a pensiilor creează un val de simpatie la adresa Guvernului, nicidecum nu ar da un procent de 78% când este vorba de corupție.

         Un alt paradox, mult mai apăsat, dar care cu siguranță nu conține fărâme de conștiință publică, este cel legat de respingerea candidaților corupți din rândul primarilor aflați în cercetare penală de către instituțiile abilitate ale statului român. Oare atât de scurtă este memoria românului?! Cum rămâne cu votarea cercetaților penali: Olguța Vasilescu (PSD – Primăria Craiova, actualmente ministrul Muncii), Cătălin Cherecheș (Independent – Primăria Baia Mare), Mircia Muntean (PSOR – Primăria Deva), Gabriel Mutu (PSD – Primăria Sectorului 6, București), George Scripcaru (Independent – Primăria Brașov), Cătălin Flutur (PNL – Primar Botoșani)? Având aceste dovezi clare care ne-au demonstrat că românul votează corupții, mai ales în mediul urban, mi-e greu să cred acum că sondajul s-a făcut în stradă, printre cei care au manifestat cândva împotriva ordonanțelor, pentru că memoria străzii nu este chiar atât de scurtă precum memoria televizoristului.

         Cam multe paradoxuri într-un singur sondaj de opinie! Întrebare: cine minte, Casa de sondare sau cel intervievat, atunci când oferă răspunsuri?

Leave A Reply

Your email address will not be published.