Statistica unei lovituri de stat eșuate
La un an după puciul militar eșuat din 15 iulie 2016, în Turcia, aflată în continuare sub stare de urgență, cifrele legate de lovitura de stat încă variază în funcție de sursă și moment, în condițiile în care continuă epurările și detențiile presupușilor susținători ai puciștilor, confiscările de companii și concedierea funcționarilor, relatează EFE.
Morți; 249 de persoane și-au pierdut viața în tabăra anti-puci (63 de polițiști, trei militari și 183 de civili), 36 de oameni au murit din rândul puciștilor, cu toate că bilanțul în această tabără variază între 24 și 102 morți, potrivit diverselor surse oficiale.
Răniți: 2.195 în tabăra anti-puci, 49 în tabăra puciștilor.
Arestări imediat după puci: La o lună după puci, se înregistrau 40.000 de arestări, dintre care 20.000 de persoane se aflau în arest preventiv.
Arestări la un an după puci: 106.000 de persoane reținute, dintre care 50.000 în arest preventiv și 56.000 eliberați condiționat. Din totalul persoanelor arestate, 6.900 sunt militari, 8.800 sunt polițiști și 2.400 sunt judecători.
Persoane care au fost trimise în judecată: 168.000.
Concedieri în sistemul public imediat după puci: La o săptămână după lovitura de stat eșuată, fuseseră concediați 49.000 de angajați din sistemul public. Dintre aceștia, 28.000 erau funcționari și 21.000 erau profesori.
Concedieri în sistemul public la un an după puci: 127.000. Dintre aceștia, aproape o treime sunt judecători și procurori, iar restul sunt polițiști.
Bunuri confiscate: 956 de companii și 107 de mici afaceri, a căror valoare totală se ridică la 41 de miliarde de lire turcești (circa un miliard de euro).
Instituții închise: 1.125 de asociații, 129 de fundații, 223 de academii, 1.061 de instituții de învățământ, 800 de cămine pentru studenți, 15 universități, 25 de instituții de sănătate și 19 sindicate.
În plus, 215.000 de cetățeni sunt suspectați că folosesc aplicația de mesagerie Bylock considerată sigură și aparent utilizată de susținătorii predicatorului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că s-a aflat în spatele loviturii de stat eșuate.
În ziua de 15 iulie 2016, în jurul orei 23:00 în capitala Turciei, Ankara, s-au auzit focuri de armă, iar în Istanbul, cel mai mare oraș al țării, ambele poduri peste Bosfor au fost blocate de militari cu tancuri. După o jumătate de oră de la declanșarea evenimentelor, rebelii din armata turcă au anunţat, prin intermediul televiziunii de stat, că au preluat puterea „din motive democratice”.
Timp de 5 ore, au fost blocate reţelele de socializare, iar insurgenţii au ocupat postul public de televiziune şi canalul privat CNN Turk. Pe parcursul nopţii, în Istanbul s-au produs mai multe explozii, iar sediul partidului de guvernământ din Ankara a fost luat cu asalt de armată.
Speriaţi, oamenii s-au baricadat în case. Unii au încercat să-şi facă provizii alimentare şi au format cozi uriaşe la magazine.
Președintele turc, Recep Erdogan, se afla în vacanţă în momentul izbucnirii violenţelor. El a zburat de urgenţă în Istanbul.
„Această acţiune reprezintă o trădare. Este revoltător şi vă asigur că ei vor plăti un preţ foarte mare pentru că şi-au trădat patria”, a spus preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
La îndemnul lui Erdogan şi a imamilor moscheelor, mii de oameni au ieșit noaptea în stradă pentru a-şi susţine preşedintele. Soldații rebeli au tras asupra lor focuri de armă şi au bombardat sediul parlamentului turc.
Soldaţii care au acaparat podul de pe strâmtoarea Bosfor au fost biciuiți de către civilii ieșiți să protesteze împotriva puciului. După ore lungi de violenţe, autoritățile constituționale din Turcia au reușit să preia puterea.
Autorităţile de la Ankara au declarat că principalul organizator al loviturii de stat este fostul conducător al forţelor aeriene din ţară, Akân Oztiurk. Acesta are 43 de ani şi a activat în cadrul armatei guvernamentale până în toamna anului trecut. Presa internaţională scrie că opt rebeli au ajuns cu un elicopter militar în Grecia şi cer azil politic autorităţilor elene.
Între timp, aproximativ trei mii de militari turci au fost reţinuţi. Totodată, au fost emise mandate de arestare pentru aproape 200 de judecători din tribunalul suprem turc, bănuiți că ar fi fost implicați în organizarea loviturii de stat.
Mai mulţi lideri mondiali, printre care cancelarul german Angela Merkel, preşedintele american, Barack Obama, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-au arătat susţinerea faţă de regimul Erdogan.