Statele Unite au anunțat joi că se retrag din UNESCO, agenția pentru cultură, știință și educație din cadrul ONU, considerând nepotrivit modul în care este condusă instituția, pe care Washingtonul a acuzat-o că a devenit „antiisraeliană”. „Este o pierdere pentru familia ONU. Este o pierdere pentru multilateralism”, a reacționat Irina Bokova, directorul general al UNESCO, citată de Reuters.
„Această decizie nu a fost tratată cu lejeritate și reflectă îngrijorările Statelor Unite referitoare la acumularea arieratelor față de UNESCO, necesitatea unei reforme în profunzime a organizației și parti-pris-urile sale antiisraeliene persistente”, a declarat Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Heather Nauert, a ținut să precizeze într-un comunicat faptul că directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, a fost notificată oficial cu privire la decizia luată de SUA, care va deveni efectivă pe data de 31 decembrie 2018.
Statele Unite și-au suspendat încă din anul 2011 contribuția financiară la bugetul UNESCO, pentru a protesta față de primirea Palestinei ca membru cu drepturi depline în această organizație.
În comunicatul emis joi de către Departamentul de Stat, retragerea SUA este motivată prin „nevoia unei reforme fundamentale în cadrul organizației” și este deplâns totodată faptul că, în opinia Washingtonului, în interiorul UNESCO se manifestă continuu poziții anti-Israel.
„Această decizie nu a fost tratată cu lejeritate și reflectă îngrijorările Statelor Unite referitoare la acumularea arieratelor față de UNESCO, necesitatea unei reforme în profunzime a organizației și parti-pris-urile sale antiisraeliene persistente”, a transmis Departamentul de Stat American într-un comunicat postat pe site-ul său.
Același comunicat precizează că Statele Unite vor continua „să contribuie cu opinii, perspective și expertize americane în anumite dosare importante administrate de organizație, inclusiv pentru programele de protejare a patrimoniului mondial, susținerea libertății presei și promovarea colaborării științifice și a educației”.
„Universalitatea este esențială pentru misiunea UNESCO de construire a păcii și a securității internaționale în fața urii și a violenței, prin apărarea drepturilor omului și a demnității umane”, a subliniat Irina Bokova într-un comunicat citat de AFP.
Irina Bokova a mai spus că este convinsă de faptul că „UNESCO nu a fost niciodată atât de importantă ca acum pentru Statele Unite, sau Statele Unite pentru UNESCO, în contextul creșterii violențelor extremiste și a terorismului în lume”, după cum relatează DPA.
Washingtonul a prevenit la începutul lunii iulie în legătură cu intenția sa de a-și reexamina legăturile cu UNESCO după decizia prin care această organizație a declarat centrul vechi din Hebron, un oraș din Cisiordania ocupată, drept „zonă protejată” a patrimoniului mondial. Decizia, considerată „un afront adus Istoriei”, „discreditează și mai mult o agenție ONU care este deja foarte discutabilă”, a declarat în acea vreme ambasadorul american la ONU, Nikki Haley.
Statele Unite, cel mai mare aliat al Israelului, se distanțaseră deja de UNESCO de câțiva ani. Astfel, SUA și-au suspendat participația financiară la UNESCO în 2011 după primirea Palestinei ca membru cu drepturi depline, însă a continuat de atunci să ocupe un loc în Consiliul Executiv al UNESCO, alcătuit din 58 de membri.
UNESCO este cel mai bine cunoscută pe plan mondial pentru acțiunile sale de conservare a patrimoniului cultural, inclusiv pentru alcătuirea unei liste cu situri incluse în patrimoniul mondial, și pentru programe de promovare a educației în țările în curs de dezvoltare.
Potrivit regulamentelor UNESCO, retragerea americană va intra în vigoare pe 31 decembrie 2018. Până în acel moment, Statele Unite, care alocă 80 de milioane de dolari în fiecare an acestei organizații, vor rămâne membru cu drepturi depline.
Organizația, care are aproximativ 2.000 de angajați în lume, cei mai mulți lucrând însă la Paris, face de multă vreme obiectul unor critici în legătură cu felul în care își folosește resursele și pentru rezoluțiile sale, ce au fost percepute de Israel și de alte state drept părtinitoare.
După retragerea din UNESCO, Statele Unite doresc să rămână în cadrul acestei organizații doar cu statutul de „observator”.
Irina Bokova, directorul general UNESCO, și-a exprimat regretul în urma deciziei anunțate de Statele Unite.
„Într-o perioadă în care conflictele continuă să destrame societăți în lumea întreagă, este profund regretabil pentru Statele Unite să se retragă din agenția Organizației Națiunilor Unite care promovează educația pentru pace și protejarea culturii aflate sub atac”, a spus ea.
„Este o pierdere pentru familia Națiunilor Unite. Este o pierdere pentru multilateralism”, a adăugat Irina Bokova.
„Universalitatea este esențială pentru misiunea UNESCO de construire a păcii și a securității internaționale în fața urii și a violenței, prin apărarea drepturilor omului și a demnității umane”, a subliniat Irina Bokova într-un comunicat.
Francois Delattre, ambasadorul Franței la ONU, a avut la rândul său o reacție similară: „Avem nevoie ca America să rămână angajată în chestiunile lumii”.
Decizia Statelor Unite subliniază scepticismul exprimat de președintele Donald Trump în legătură cu nevoia ca Statele Unite să rămână angajată în organizații multilaterale. Președintele american a creat politica „America First”, ce plasează interesele economice și naționaliste americane înaintea angajamentelor internaționale ale Statelor Unite.
După ce Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, Statele Unite au renunțat la negocierile pentru Parteneriatul Trans-Pacific, s-au retras din Acordul pentru climă de la Paris și au deschis o renegociere pentru NAFTA, acordul comercial cu Canada și Mexic, vechi de câteva decenii. De asemenea, Donald Trump a spus că NATO este o organizație învechită, însă a făcut un pas înapoi în această privință.
Mai mulți diplomați și-au exprimat îngrijorările în legătură cu pierderea de către UNESCO a angajamentului american.
„Absența Statelor Unite sau a oricărei țări mari care are multă putere reprezintă o pierdere. Nu e vorba doar despre bani, ci de a promova idealuri care sunt vitale pentru țări ca Statele Unite, precum educația și cultura”, a declarat un diplomat UNESCO.
Din motive diferite, Marea Britanie, Japonia și Brazilia se numără printre țările care nu și-au plătit deocamdată contribuțiile financiare la UNESCO pentru anul 2017.
Pentru Francois Heisbourg, consilier al Fundației de cercetări strategice (FRS), retragerea Statelor Unite din UNESCO reprezintă „o consecință logică”, dacă se ține cont de poziția americană față de chestiunea israeliano-palestiniană.
Situația era tensionată de mulți ani, pe fondul pozițiilor controversate ale UNESCO față de Ierusalim și Hebron, apărate de țările arabe.
În 2011, acceptarea Palestinei în cadrul UNESCO a accentuat criza și a dus la suspendarea contribuțiilor financiare ale Israelului și Statelor Unite — care furnizau peste 20% din bugetul agenției.
În iulie 2017, ambele state au anunțat că își vor revizui legăturile cu UNESCO, considerând „un afront adus Istoriei” decizia organizației de a declara centrul vechi din Hebron, oraș din Cisiordania ocupată, drept „zonă protejată” a patrimoniului mondial. Israelul a declarat că acea decizie este „delirantă”.
Retragerea americană din UNESCO nu reprezintă însă un fapt insolit. A existat un precedent în 1984, în timpul mandatului lui Ronald Reagan, motivat pe atunci de presupusa „inutilitate” a UNESCO și de „depășirile de cheltuieli bugetare” ale UNESCO. Abia în 2002 Statele Unite au revenit în UNESCO.
„Relativ mică”, „neatingând interese vitale”, „Unesco este o țintă mai ușoară decât altele” și „în plus, a mers mai departe decât alte organizații din sistemul Națiunilor Unite în ceea ce privește recunoașterea autorității palestiniene”, a explicat consilierul Francois Heisbourg, citat de AFP.
Anunțul american intervine în momentul în care alegerea — intens politizată — a succesorului Irinei Bokova a intrat într-o fază decisivă, cristalizând alte tensiuni diplomatice.
Cele 58 de țări membre din Consiliul Executiv vor desemna joi seară doi finaliști sau chiar viitorul lider al acestei organizații care are nevoie de reforme, depolitizare și consens. UNESCO trebuie să facă față și arieratelor aferente contribuțiilor financiare ale membrilor săi.
Or, de la începutul scrutinului, care a debutat luni, unul dintre învingătorii potențiali este candidatul din Qatar, Hamad bin Abdoulaziz Al-Kawari, care nu a reușit să obțină majoritatea voturilor.
Țările arabe care au rupt în acest an relațiile diplomatice cu Doha, inclusiv Egiptul și Arabia Saudită, s-au declarat îngrijorate, deși au revendicat cu fermitate acest post (director general) pentru grupul lor (țări arabe).
În plus, vechile bănuieli de antisemitism împotriva acestui candidat și-au refăcut apariția în ultimele zile, distribuite în special de Centrul Simon Wiesenthal din Europa și de Anti-Defamation League din Statele Unite.
I se reproșează în special o presupusă tăcere în fața prezenței unor cărți antisemite la anumite târguri de carte în perioada în care era ministru al culturii.
Candidatului din Qatar i se opune în special franțuzoaica Audrey Azoulay, în vârstă de 45 de ani, fost ministru al culturii, care a obținut la fel de multe voturi ca și el miercuri — 18 din cele 30 care sunt necesare pentru a fi ales—, anulând ecartul care îi separa cu o zi înainte.
Pe locul următor, cu 13 voturi obținute miercuri, urmează o militantă egipteană pentru drepturile omului, Moushira Khattab, născută în 1944, fost ministru și ambasador al țării sale.
Dacă niciun candidat nu va obține majoritatea absolută la scrutinul de joi seară, ultima votare, ce va fi organizată vineri, va trebui să îi departajeze pe primii doi candidați din seara precedentă.
