Curtea Europeana de Justiție a hotărât că toate statele membre trebuie să recunoască cuplurile homosexuale indiferent de lefislația internă.
Potrivit unui recent caz, șase țări din fostul bloc sovietic, care nu recunosc căsătoriile între persoane de același sex, vor fi acum obligate să atribuie statutul de căsătorie cuplurilor imigrante de același sex, dacă cel puțin unul dintre parteneri este cetățean al UE.
În timp ce cele șase națiuni ale Uniunii Europene sunt libere să nu legalizeze căsătoriile între persoane de același sex, sau uniunile civile, instanța a decis, că ele nu pot „obstrucționa libertatea de ședere a unui cetățean al UE refuzând să-i acorde soțului său de același sex, rezident într-o țară care nu este membru al Uniunii Europene, drept derivat de ședere pe teritoriul lor.”
În esență, cele șase state estice, care au decis să nu recunoască în mod legal cuplurile de același sex, îți văd acum statul de drept anulat de instanța europeană în ceea ce privește statutul de imigrație conjugală.
Aceasta hotarare recentă a CEJ reduce semnificativ puterile statelor membre de a reglementa imigrația în țările lor.
De la înființarea sa în 1993, UE a crescut în mod progresiv prin colectarea de noi state membre. Cele șase state originale care au aderat la Comunitatea Europeană a Carbunelui și Oțelului în 1951 s-au extins la cele 28 de țări care alcătuiesc UE modernă.
Acum, conglomeratul aderă la peste 40.000 de acte juridice, care includ atât directive sugerate, cât și reglementări obligatorii. Atunci când sunt luate în considerare actele fără caracter obligatoriu și standarde internaționale, sunt peste 134 000 de astfel de legi existente în UE.
Potrivit documentului de cercetare britanic al Camerei Comunelor, Biblioteca de cercetare nr. 10/62, s-a înregistrat o creștere generală a numărului măsurilor UE adoptate între 1958 și 2010. BBC a raportat că 62% dintre cele 945 de acte parlamentare au fost aprobate între 1993 și 2014.
Practic, fiecare sursă, inclusiv Camera Comunelor Britanică, recunoaște că este imposibil să se stabilească numărul exact de reglementări UE în vigoare.
Multe persoane, ca răspuns la excesul UE, au solicitat o reducere a domeniului de aplicare al conglomeratului. Votul Brexit din 2016, care a favorizat independența Regatului Unit față de UE, reprezintă unul dintre cele mai mari cazuri de împotrivire la UE care îți extinde controlul asupra sistemelor de guvernare ale statelor membre.
Respingerea excesului UE expusă de votul Brexit, a fost reluată de câștigurile masive la vot obținute de Partidul Liga în alegerile municipale din Italia. În martie anul trecut, aproximativ două treimi din alegătorii italieni au optat pentru partidele anti-establishment în alegerile naționale.
(Karen Smith)
