“Eu am pornit din matca Tisei
cu moșteniri neînfrânate,
gonind cirezi de vise oarbe
din splendida păgânătate!
Se prăvălea-mprejuru-mi lumea
într-o sălbatică strigare,
când eu tăcut şi singuratic
căutam o armonie mare (…)”
(Ady Endre, “Eu am pornit din matca Tisei”. Traducere – Octavian Goga)
Personalitate emblematică a unei generații de scriitori şi poeți care la începutul secolului trecut au reformat literatura maghiară, Ady Endre a fost primul care a rupt șirul poemelor tradiționale, romantice, inspirate de Arany János şi Petőfi Sándor, creând poezia maghiară modernă.
O figură esențială a liricii moderne și contemporane maghiare, una dintre cele mai luminoase şi sensibile personalități ale literaturii maghiare a începutului secolului XXI, Ady Endre a ridicat graiul conaționalilor la cota supremă a capacității artistice, reușind, în premieră, în istoria literaturii, îmbinarea armonioasă a specificului național maghiar cu perspectiva universalității, a exigențelor artei cu mesajul social, a criticii formelor înrobitoare de viață cu aspectele vizionare sociale.
La împlinirea a 147 ani de la naștere, îl comemorăm pe unul dintre cei mai importanți poeți ai sec. XX, și ai literaturii maghiare în special, creația căruia a reprezentat un punct de cotitură în literatura maghiară, deschizând calea unei sensibilități moderne și a unui nou tip de expresie lirică ce îmbină armonios metafore îndrăznețe și imagini neconvenționale.
Reprezentant de seamă al simbolismului (curent literar apărut, în Franța, la finele sec. al XIX-lea, ca reacție împotriva parnasianismului, care cultiva virtuozitatea imaginii, evocarea grandioasă a naturii și a civilizațiilor trecute, descrierea strălucirii exterioare a lucrurilor și construcția savantă a limbii) și adept al modernismului, Ady Endre a contribuit enorm la modernizarea și sincronizarea liricii maghiare cu literatura europeană a vremii, remarcându-se, pe lângă poezia inovatoare și revoluționară, și datorită articolelor jurnalistice politice și culturale cu un impact real în formarea opiniei publice.
Cu prilejul omagierii, onorând memoria poetului și publicistului Ady Endre, Muzeul Octavian Goga a organizat festivitate pentru a aminti tuturor de marele poet și publicist maghiar, eveniment cultural la care au participat elevii și profesorii Școlii Gimnaziale “Ady Endre”, Sâncraiu (Director – prof. Okos Rigó Dénes și prof. Erzsébet Kovács) și ai Școlii Gimnaziale “Kós Károly”, Izvoru Crișului (Director – prof. Antal István).
Festivitatea a fost deschisă de Dr. István-Valentin Vákár, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj. Salutându-i pe cei prezenți la evenimentul cultural, vicepreședintele autorității administrației publice locale, a remarcat importanța cinstirii și necesitatea perpetuării memoriei celor doi poeți naționali, Octavian Goga și Ady Endre, doi patrioți și poeți naționaliști care au reușit să facă abstracție de noemele timpului, susținându-se reciproc, în pofida concepției politice diametral opuse.
În alocuțiunea sa, intitulată “O prietenie posibilă – Ady Endre și Octavian Goga”, elevul Colegiului Ortodox “Mitropoliut Nicolae Colan” Daniel Ostrovschi le-a relatat participanților la manifestarea culturală despre relația strânsă dintre cei doi scriitori (relație bazată pe sentimente de simpatie și de atașament, pe aspirații și pe interese comune) și despre întâlnirea lor emoționantă din 1913.
Discursul istoricului, scriitorului și jurnalistului Felix Ostrovschi, bazat pe relatările amuzante din articolul “Ady și doina românească. Din amintirile doctorului român Cosmuța” (articol publicat în ziarul clujean “Înfrățirea” din 25.12.1924), a trezit zâmbetele celor prezenți la eveniment.
Conservatorul Muzeului, Cecilia Mureșan, a familiarizat auditoriul cu istoricul domeniului aparținând celor doi mari poeți și prieteni pe care-i legase o prietenie profundă și autentică.
Participanții la evenimentul cultural de astăzi au asistat și la vernisarea a două expoziții temporare: Expoziția fotografică și documentară dedicată celebrării a 147 ani de la nașterea poetului Ady Endre și Expoziția de carte intitulată “Autorii maghiari în biblioteca poetului Octavian Goga”.
