Cum ne îmbolnăvește preocuparea pentru consum de proteine
Ai fost tentat vreodată să consumi „destule” proteine ca să fii sănătos, ca să ai o bună masă musculară? Dacă răspunsul este da, vei beneficia de informațiile care urmează.
Ce înseamnă cuvântul proteină? El derivă din grecul „proteios”, care înseamnă „de primă importanță”. Prin urmare este lesne de înțeles că deja din stadiul de scutece soarta proteinelor a fost aceea să fie considerate mai importante și mai benefice pentru sănătate decât sunt ele în realitate.
Am să iau pe rând cele mai mari și grave trei erori de judecată și handicapuri în cunoașterea proteinelor care au condus la confuziile majore de astăzi. Cele mai grave erori, însă și cele mai ușor de demontat.
1) Controversa – 1:
a) Premiza falsă:
Deoarece proteinele se regăsesc în structura tuturor celulelor, țesuturilor, organelor, aparatelor și sistemelor din organismul uman, s-a dedus că rolul primordial al alimentației omului – și mamiferelor – ar fi acela de a aduce proteine.
a) Realitatea:
Rolul primordial al alimentației tuturor mamiferelor și a omului este acela de a aduce energie în corpul uman, pentru a fi utilizată de celule în scopul supraviețuirii.
Argument: alimentația populațiilor de pe glob care sunt cele mai sănătoase (criteriu major: proporția de centenari în populație – sunteți de acord cu acest criteriu?) furnizează un procent de 9% calorii din proteine, însă nu 10%, 15% sau chiar 20%, cum mai susțin încă diverse forumuri nutriționale. Voi oferi un exemplu elocvent în acest sens, alimentația naturală a populației insulei japoneze Okinawa, celebră pentru longevitatea locuitorilor ei.
Publicația:
Caloric Restriction, the Traditional Okinawan Diet, and Healthy Aging: The Diet of the World’s Longest-Lived People and Its Potential Impact on Morbidity and Life Span. Annals of the New York Academy of Sciences 1114(1):434-55 · November 2007.
Sursa: https://www.researchgate.net/publication/5859391_Caloric_Restriction_the_
Traditional_Okinawan_Diet_and_Healthy_Aging_The_Diet_of_the
_World’s_LongestLived_People_and_Its_Potential_Impact_on_Morbidity
_and_Life_Span
Se descarcă studiul sub formă PDF și la pag. 443, Table 1, Total protein in grams (% total calories) și observați valoarea 9 din paranteză, care reprezintă procentul de calorii aduse din proteine la una din populațiile cele mai sănătoase ale planetei.
În cadrul aceluiași tabel se observă ce procent reprezintă caloriile aduse de carbohidrați (carburant pur caloric), și anume 85%.
Concluzie: nu avem nevoie de cantități mari de proteine în dietă. Scopul principal al dietei constă în furnizarea de calorii necesare balanței energetice a corpului. Proteinele sunt necesare în cantități mult mai mici în scopul de a recicla pe cele pierdute prin scăpările inerente ale oricărui sistem biologic. Un procent de 9% calorii provenite din proteine este necesar și suficient pentru a întreține una din cele mai bune stări de sănătate întâlnite pe planeta noastră.
2) Controversa – 2:
b) Premiza falsă:
Plantele (alimentele vegetale) nu ar avea destule proteine.
b) Realitatea:
Plantele aduc destule proteine. O dietă bazată preponderent pe produse animale și chiar lacto-ovo-vegetariană aduce proteine în exces, iar orice exces nu poate fi decât dăunător. Lista daunelor aduse de excesul proteic în general este lungă (obezitate, insulinorezistență, boală renală cronică, piatră la rinichi), de aceea consider optimal un exemplu elocvent, un studiu foarte recent publicat în octombrie 2016 și cu design corect (studiu intervențional RCT, randomized controlled trial):
Publicația: Gordon Smith et al. High-Protein Intake during Weight Loss Therapy Eliminates the Weight-Loss-Induced Improvement in Insulin Action in Obese Postmenopausal Women. Cell reports, Volume 17, Issue 3, p849–861, 11 October 2016.
Sursa: http://www.cell.com/cell-reports/fulltext/S2211-1247(16)31286-4 .
Se merge la Figure 1 și se constată pe imaginile E și F din figură cum dieta de slăbire cu exces proteic (WL-HP = weight loss, high protein) anulează efectele benefice scontate obținute prin slăbirea în greutate, față de dieta non-hiperproteică (WL = weight loss), fiind vorba de efectul benefic de reducere a insulinorezistenței, parametru de o importanță decisivă pentru starea de sănătate. O alimentație strict vegetariană (vegană) aduce însă proteine exact cât este necesar, eliminând dezavantajul noncorectării insulinorezistenței pe parcursul slăbirii în greutate. Drept exemplu voi oferi un studiu amplu și elocvent.
Publicația: Nutrient Profiles of Vegetarian and Non Vegetarian Dietary Patterns. J Acad Nutr Diet. 2013 December ; 113(12): 1610–1619.
Fiindcă nu veți obține articolul in extenso fără plată, ofer imaginea în acest document.
Ceea ce se observă pe această figură este faptul că o alimentație strict vegetariană aduce destule proteine în raport cu una omnivoră, vezi coloanele de culoare albă, față de cele negre. Ceea ce se schimbă este doar sursa proteică, care în cazul veganilor este pur vegetală, în timp ce la omnivori apar atât proteine animale, cât și vegetale.
3) Controversa – 3:
c) Premiza falsă:
Proteinele din plante nu ar avea toți aminoacizii esențiali. Proteinele din plante ar avea o „valoare biologică” redusă în raport cu proteinele provenite din alimente animale.
c) Realitatea:
Afară de gelatină, care este singura proteină din alimentația noastră incompletă nutrițional, nu există nici un aliment uzual, respectiv nici o plantă comestibilă, care să nu includă toți aminoacizii esențiali.
Mergeți pe cea mai mare bază de date cu alimente din lume: http://nutritiondata.self.com/ și luați pe rând câteva alimente. Paleta aminoacizilor esențiali este prezentată pe o imagine cu titlul „Protein quality”, care arată ca un evantai, cu aminoacizii esențiali, nouă la număr.
În exemplele de mai jos nu uitați să modificați cantitatea de referință din lista situată sus pe pagină, pe nume „Serving size”, de la cât este setată automat (1 cup etc), la 100 grams, ca să rezulte procentul și să puteți compara alimentele între ele.
Exemple de proteine de origine vegetală care au, desigur, absolut toți aminoacizii esențiali:
– Spanacul crud conține 2,9 g% proteine și absolut toți aminoacizii esențiali:
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/2626/2
– Varza kale conține 3,3 g% proteine și absolut toți aminoacizii esențiali:
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/2461/2
– Broccoli crud conține 2,8 g% proteine și absolut toți aminoacizii esențiali:
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/2461/2
(doar din aminoacidul Leucină ceva mai puțin, dar care e conectat cu îmbătrânirea și cancerele)
– Rucola conține 2,6 g% (aminoacizii nu au fost determinați încă):
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/3025/2
Există și verdețuri mai puțin valoroase:
– Castravetele integral (cu coajă) are toți aminoacizii esențiali, absolut toți:
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/2439/2
– Salata verde varianta romană are doar 1,2 g% și deficit mediu de Metionină + Cisteină:
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/2461/2
(metionina în exces este implicată în cauzarea cancerelor și îmbătrânire accelerată)
– Salata verde varianta iceberg, care este una din cele mai chioare legume de pe întreaga planetă, e și mai deficitară și are doar 0,9 g% proteine, prezintă deficite la mulți aminoacizi, însă la urma urmei tot reușește să conțină absolut toți aminoacizii esențiali:
http://nutritiondata.self.com/facts/vegetables-and-vegetable-products/2476/2
În ceea ce privește „valoarea biologică” așa-zis superioară a proteinelor din plante, este inclus un aspect simplu și unul complicat.
Aspectul simplu: „valoarea biologică” a proteinelor constituie doar un amărât de parametru – între mulți alții – care evaluează puterea proteică și se referă strict la raportul dintre azotul proteic reținut și cel absorbit intestinal. Acest parametru izolat deține un nume impropriu („valoare”), care nu are nimic de-a face cu valoarea în sine pentru sănătate a proteinelor. Acest termen de „valoare” induce însă auditoriul laic în eroare – și se pare că din păcate induce în eroare până și auditoriul specializat în nutriție. Să luăm două alimente și valoarea lor biologică (VB). Brânza: VB = 84%. Orezul alb: VB = 75%. Față de brânză, orezul preia cu 10,7% mai puțină proteină din cantitatea absorbită intestinal. Dar cine te împiedică să mănânci cu 10,7% mai mult din acel orez? În loc de 10 linguri de orez, vei lua 11 linguri. I se pare cuiva acest lucru o problemă?
Ca să iau aceeași cantitate de proteine din orez precum din 50 g brânză de vaci nedegresată, ar trebui să consum 50 * 11,1 / 2,7 = 206 grame de orez fiert. Iar ca să compensez „valoarea biologică” inferioară a proteinelor din orez, ar mai trebui să cresc cantitatea cu 84/75, cu alte cuvinte ar trebui să consum 230 grame orez fiert. Are cineva o problemă cu asta? Dimpotrivă, cele 50 grame de brânză de vaci sunt mult mai dăunătoare la sănătate prin prisma grăsimilor saturate, colesterolului și potențialului oncogen al proteinelor de origine animală.
Aspectul complicat, dar simplificat: exact ceea ce se consideră a fi mai valoros la proteina animală (proporții de aminoacizi asemănătoare proporțiilor din corpul uman) aduce un dezavantaj major (risc crescut de cancere hormonodependente prin mecanismul IGF-1) și nu aduce niciun avantaj, deoarece sinteza proteică nu este mai slabă, ceea ce se explică prin două mecanisme care sunt mult prea complexe pentru a fi prezentate în aceste rânduri.
Surse:
Barnard RJ, Gonzalez JH, Liva ME, Ngo TH. Effects of a low-fat, high-fiber diet and exercise program on breast cancer risk factors in vivo and tumor cell growth and apoptosis in vitro. Nutr Cancer. 2006;55(1):28-34.
Soliman S, Aronson WJ, Barnard RJ. Analyzing Serum-Stimulated Prostate Cancer Cell Lines After Low-Fat, High-Fiber Diet and Exercise Intervention. Evid Based Complement Alternat Med. 2009 Apr 17.
Ngo TH, Barnard RJ, Tymchuk CN, Cohen P, Aronson. Effect of diet and exercise on serum insulin, IGF-I, and IGFBP-1 levels and growth of LNCaP cells in vitro (United States). Cancer Causes Control. 2002 Dec;13(10):929-35.
McCarty MF. Vegan proteins may reduce risk of cancer, obesity, and cardiovascular disease by promoting increased glucagon activity. Med Hypotheses. 1999 Dec;53(6):459-85.
Fiindcă am ajuns aici, amintind doar trei aspecte dintr-o listă lungă, aș putea susține că aceasta a fost doar încălzirea. Următoarele argumente devin din ce în ce mai concluzive, interesante și complicate.
Nu uitați că organismul uman este foarte complex, alimentele sunt foarte multe la număr și extrem de complexe la rândul lor, astfel încât o idee bună ar fi ca aceste lucruri să nu fie reduse și simplificate sub formă de enunțuri reducționiste de tip alb-negru, care ajung să fie rupte în totalitate de realitate, și într-un final, interpretate exact pe dos.
Este halucinant să ajungi să te ciocnești frecvent de persoane cu calificare oficială în nutriție și/sau medicină care operează după variantele eronate în ceea ce privește aceste trei aspecte majore. Ce șanse mai deține un laic să afle adevărul?