Viitorul Islamic al Europei

0 170

Liderii europeni au acceptat transformarea unor părţi ale ţărilor lor în teritorii inamice. Ei văd că are loc un dezastru demografic. Ei ştiu că în două sau trei decenii Europa va fi condusă de islam.

Cu zece ani în urmă, descriind ceea ce el a numit “ultimele zile ale Europei”, istoricul Walter Laqueur a spus că civilizaţia europeană a murit şi că numai monumentele şi muzeele vechi vor supravieţui. Diagnosticul său era prea optimist. Monumentele vechi şi muzeele ar putea fi aruncate în aer. Nu căutaţi altceva decât ceea ce fac susţinătorii “antifa” – o “mişcare antifascistă”, ale cărei acţiuni sunt total fasciste – cu statuile în Statele Unite.

Atacul terorist de la Barcelona a primit aceeasi reacţie ca toate atacurile teroriste de amploare din Europa: lacrimi, rugăciuni, flori, lumânări, ursuleţi de pluş şi proteste care susţin că “Islamul înseamnă pace”. Când oamenii s-au adunat pentru a cere măsuri mai stricte împotriva influenţei crescânde a islamismului pe întreg continentul, s-au confruntat cu manifestaţii “antifasciste”.

Musulmanii au organizat o demonstraţie pentru apărarea islamului; ei au susţinut că musulmanii care trăiesc în Spania sunt “principalele victime” ale terorismului. Preşedintele Federaţiei Spaniole a Societatilor Religioase Islamice, Mounir Benjelloun El Andaloussi, a vorbit despre o “conspiraţie împotriva islamului” şi a spus că teroriştii sunt “instrumente” de ură islamofobă.

Primarul Barcelonei, Ada Colau, a strigat în fata camerelor de luat vederi că oraşul său va rămâne un “oraş deschis” pentru toţi imigranţii. Preşedintele Cataluniei, Carles Puigdemont, a folosit aproape acelaşi discurs. Primul ministru spaniol Mariano Rajoy, un conservator, a fost singurul care a îndrăznit să numească terorismul jihadist pe numele său. Aproape toţi jurnaliştii europeni au spus că discursul lui Rajoy era prea dur. Ziarele mainstream europene care descriu oroarea, au căutat din nou explicaţii asupra a ceea ce au numit “inexplicabil”.

Ziarul cotidian spaniol El Pais a scris într-un editorial că “radicalizarea” este fructul amar al “excluderii” anumitor “comunităţi” şi că răspunsul a fost mai mult “justiţie socială”. În Franţa, Le Monde a sugerat ca teroriştii vor să “incite la ură” şi au subliniat că europenii trebuie să evite “prejudecăţile”. În Marea Britanie, The Telegraph a explicat că “ucigaşii atacă Occidentul pentru că Occidentul este Occidentul, nu pentru ceea ce face”, dar vorbeau despre “ucigaşi”, nu “terorişti” sau “islamişti”.

Specialiştii antiterorism, intervievaţi la televiziune, au declarat că atacurile, efectuate pe tot continentul într-un ritm tot mai rapid, vor deveni tot mai mortale. Ei au remarcat că planul iniţial al jihadistilor de la Barcelona a fost acela de a distruge Catedrala Sagrada Família şi de a ucide mii de oameni. Specialiştii au repetat că europenii vor trebui să înveţe să traiască cu ameninţarea unui masacru larg răspândit. Nu au oferit soluţii. Încă o dată, mulţi au spus că teroriştii nu sunt cu adevărat musulmani – şi că atacurile “nu aveau nimic de-a face cu islamul”.

Mulţi lideri din ţările Europei de Vest tratează terorismul islamic ca pe un fapt al vieţii cu care europenii trebuie să se obişnuiască – ca un fel de aberaţie fără legatură cu islamul. Ei adesea evită total să vorbească despre “terorism”. După atacul de la Barcelona, cancelarul german Angela Merkel a incriminat atacul ca un “eveniment revoltător” şi şi-a exprimat “solidaritatea” cu poporul spaniol. Preşedintele francez Emmanuel Macron a scris un mesaj de condoleanţe şi a vorbit despre un “atac tragic”. Şi cam atât!

(Karen Smith)

Leave A Reply

Your email address will not be published.