Avem două variante înainte, două căi : ori acceptăm că Evanghelia lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne cere schimbare și înfrumusețare a sufletelor (sfințire), ori ne amăgim în continuare, rămânând în obiceiurile noastre păcătoase zilnice (patimi), îndulcindu-ne cu gândul că Dumnezeu ne iubește AȘA CUM SUNTEM.
Știm cu toții că Dumnezeu iubește oamenii. Îi iubește atât de mult, încât Și-a trimis Singurul Său Fiu pe pământ, sortindu-I Lui o moarte îngrozitoare pentru salvarea (mântuirea) neamului omenesc.
DAR..
El, Dumnezeu, nu ne iubește și patimile. Acestea sunt niște boli ale ființei umane care îl fac pe om necurat și nedemn de locuirea împreună cu Sfântul Sfinților, Dumnezeu Atotțiitorul! De aceea Fiul ne-a îndemnat: „Fiți sfinți, precum Tatăl vostru Cel ceresc sfânt este”. De asemenea Mântuitorul nostru a cerut celui care vrea să câștige calitatea de „ucenic” al Său să „se lepede de sine”, adică să renunțe la partea din el însuși care nu se potrivește cu sfințenia lui Dumnezeu.
Sfântul apostol Pavel, marele încreștinător al lumii romane, îi învăța pe toți că nu poți urma lui Hristos rămânând în aceeași viață păcătoasă dinainte, ci dacă te-ai hotărât să fii „al lui Hristos”, partea rea din tine trebuie să o „răstignești”, adică să o elimini: „Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus ȘI-AU RĂSTIGNIT PATIMILE ÎMPREUNĂ CU POFTELE”.
Numai în acest mileniu trei au început creștinii să creadă că poți fi „al lui Iisus” trăind la fel ca cei care nu Îl cunosc deloc pe Dumnezeul întrupat! Dar la ce consecințe va conduce această delăsare din partea creștinilor? La ideea general-greșită că religia creștină nu produce nici un efect asupra ființei umane! Și atunci.. la ce mai folosește o astfel de religie?.. Oare nu acesta este motivul pentru care un număr impresionant de occidentali îmbrățișează credința islamică? Văzând că religia creștină îl lasă pe om în greșelile lui, occidentalul caută o religie CARE SĂ ÎL SCHIMBE ÎNTR-UN FEL SAU ALTUL! Dar nu este păcat, oare? Toate acestea se întâmplă pentru că noi, adevărații creștini, AM ELIMINAT TOATE ÎNDEMNURILE EVANGHELIEI LA SCHIMBARE ÎN BINE, ADICĂ LA SFINȚIRE A FIRII NOASTRE!
Nu așa ne-a învățat Domnul nostru.. Ci El ne îndemna să trăim într-un mod deosebit de cel al lumii: „Așa să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ÎNCÂT VĂZÂND FAPTELE VOASTRE CELE BUNE, SĂ SLĂVEASCĂ PE TATĂL VOSTRU CARE ESTE ÎN CERURI”.
Dragii mei, avem o șansă unică în viața noastră: aceea de a determina prin exemplul traiului nostru sfânt și pe cei din jurul nostru să Îl slăvească pe Tatăl Cel ceresc! Vrem să ne facem motiv de slăvire, sau motiv de batjocorire a lui Dumnezeu? Oare nu ne imaginăm imensa bucurie pe care o să ne-o facă Fiul lui Dumnezeu înaintea întregii omeniri, atunci când ne va chema la Judecata cea Înfricoșătoare: „VENIȚI, BINECUVÂNTAȚII TATĂLUI MEU”?
Eu am ales calea mărturisirii Domnului meu. Eu vreau să Îl slăvesc pe Tatăl Cel Ceresc și pe Fiul Său în cuvinte și în fapte! Și chiar dacă nu vă place, voi striga în gura mare cuvintele Domnului, după cum zice psalmul 50: „Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lăuda Ta. (..) Învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce”. Voi striga toată viața cuvintele cele simple ale Domnului: „POCĂIȚI-VĂ, CĂCI S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR”! Amin
Preotul Sorin Croitoru din Mantova (Italia)
