La conservatorii români, ca și la majoritatea creștinilor practicanți din România (indiferent de confesiune) se poate observa o tentație foarte periculoasă.
Este ispita bizantină (că tot am comemorat căderea Constantinopolului- se pare că nu se acceptă acest fapt istoric, că Bizanțul a murit definitiv și nu mai poate fi înviat) de a crede că Statul nu doar poate, dar chiar și trebuie să rezolve problemele morale și religioase.
Și de asta conservatorii români și creștinii români sunt dezinteresați să cucerească societatea, fiind interesați să cucerească statul.
Țara asta are nevoie de o nouă evanghelizare. Are nevoie de creștini care să devină vocile societății civile. Țara asta are nevoie de convertire.
Cât timp suntem ”campioni” la numărul de avorturi, când cybersexul este o industrie care în România ajunge undeva la 1,5 miliarde de euro pe an (deci aproape 1 procent din PIB), cât timp superstițiile fac ravagii în spiritualitatea acestui popor iar generațiile tinere au probleme cu alfabetizarea,cât timp Bisericile sunt în criză pastorală și se iluzionează doar cu legitimitatea dată de un instinct religios care umple lăcașurile de cult, e greu să crezi că faptul că ”se dă lege” ar putea schimba ceva.
Ok. Nu e o problemă mare aceea să schimbăm Constituția pentru protejarea familiei, deși la apatia reală a societății față de problemele morale, ne temem că nu vom face cvorum.
Dar această temă este una secundară realmente în societatea românească, o societate erodată puternic de vicii pe care noi, conservatorii sau păstorii spirituali, le tot evităm ca să nu deranjăm electoratul sau finanțatorii prin pomelnice și donații ai universului nostru creștin românesc….
Dacă nu ne trezim, dacă nu începem o trezire a societății de la ultima parohie/congregație/ adunare în sus, dacă nu ieșim într-un elan misionar de re-evanghelizare a creștinilor (la ei în confesiunile lor) și de trezire a societății, vom fi obligați să aplicăm logica lui ”clientul nostru, stăpânul nostru” și să ne bucurăm că:
1. Am reușit să împiedicăm ”căsătoriile” homosexuale pentru că poporul nostru, foarte de acord cu avorturile, cu tineri idiotizați de droguri, alcoolizat, amorf moral și cultural, e totuși antipatic față de homosexuali.
2. Am reușit să păstrăm iconițele în instituțiile publice, pentru că majoritatea oamenilor din societatea noastră, chiar dacă nu beneficiază de o cateheză minimală, știu că ”e bine” să ai totuși un Arsenie Boca sau cine știe ce sfânt care să te privească din poză la locul de muncă.
3. Am reușit să salvăm ora de religie, pentru că poporul nostru în marea sa majoritate dezinteresat de credință, are părinți și copii pragmatici care știu că o medie de 10 în plus crește media anuală și te poate ajuta la vreun concurs de dosare.
4. Și, desigur, să ne bucurăm de cât de creștini suntem pentru că oamenii se îmbulzesc în număr mare pentru pupat niște moaște, aprins lumânarea de Paști, capturat ceva agheasmă, chiar dacă fac acestea dintr-un instinct superstițios, quasi-magic.
Țara asta se schimbă doar printr-o trezire care nu poate fi decât creștină (în primul rând) și culturală (în al doilea rând).
Fără asta, totul e pierdut. Chiar dacă trece referendumul pentru familie….
(Bogdan Duca)
