Am câteva minute la dispoziție pentru o sinteză a Evangheliei vindecării paraliticului din Capernaum, adică cea de ieri. E greu de cuprins în puține cuvinte bogăția de învățături care se desprind din acest text evanghelic.. Unii interpreți au pus accentul pe iertarea păcatelor pe care o oferă Domnul paralizatului, arătându-Și autoritatea dumnezeiască („Cine este Acesta, că poate să ierte păcatele”?..).
Eu o să întorc problema pe altă parte.Știm că Domnul nostru a vindecat bolnavi, ba chiar a înviat morți (!) la rugămințile unor rude sau cunoștințe ale celor loviți de boală sau de moarte. Însă păcate nu a iertat până ce păcătoșii nu s-au căit EI ÎNȘIȘI! Femeia prinsă în adulter, tâlharul de pe cruce, slăbănogul de la Vitezda, femeia care I-a uns picioarele cu mir, toți aceștia au auzit o „formulă” de iertare a păcatelor de la Hristos după ce ori au plâns, ori au implorat, ori și-au recunoscut cu umilință păcatele.
Ei bine, cu paraliticul de la Capernaum treburile stau altfel: este depus pe frânghii la picioarele Domnului, iar El.. „văzând credința LOR”, adică a bunilor prieteni ai bolnavului, îi spune acestuia: „Fiule, iertate îți sunt păcatele”! Da, am înțeles că paralizia era o boală care venise peste om datorită păcatelor tinereții. Acest lucru ni se confirmă și în cazul slăbănogului de la Scăldătoarea Vitezda: după vindecare, Domnul îi zice: „Mergi, de-acum să nu mai păcătuiești, ca să nu-ți fie și mai rău”. Deci păcatul duce la boală..
Dar astăzi Domnul iartă păcate pentru smerenia altora! Astăzi Domnul nu cere lacrimi de la păcătos; mulțumitoare Îi sunt Lui lacrimile prietenilor păcătosului! Domnul nu cere supinuri de la păcătos; mulțumitoare Îi sunt Lui supinurile prietenilor. Nu așteaptă să I se ceară de către bolnav; Îi este mult mai plăcută cererea făcută de prietenii lui!
O, Doamne, o, Doamne, cât ești Tu de milostiv.. Cât ești Tu de iubitor de oameni, căci Tu preferi rugăciunile prietenilor păcătosului înaintea propriilor sale rugăciuni! Pentru că astfel făcând ai miluit cinci deodată! Patru au plâns și vindecarea a luat-o al cincilea, care nu plângea..
Am înțeles, Hristosul meu.. Tu iubești oamenii și Îți sunt plăcute lucrurile care sa fac în comuniune. Tu pui întotdeauna pe DOI înaintea lui UNU.. Pentru că vrei să vezi dragoste între frații Tăi, oamenii, iar când găsești dragostea adevărată, atunci ȘI TU FACI MINUNI ADEVĂRATE!
Plâng mamele la spovedanie, plâng tații.. „Copilul meu s-a dat în rele”. „Copilul meu nu mă ascultă”. „Copilul meu nu vrea să creadă”.. Pe când trebuia să-i învățați, i-ați lăsat de capul lor pe „puii mamei”, iar acum plângeți.. Dar acum I-ați arătat oare lui Dumnezeu dragostea celor patru prieteni față de paraliticul din Capernaum?.. Sunteți altruiști și generoși față de proprii copii, așa cum ei erau față de un simplu prieten?..
Să învățăm de la cei patru dragostea de om. Să învățăm de la ei că iertările se primesc atunci când noi ne rugăm pentru alții și când alții se roagă pentru noi! Să ne amintim că sfânta biserică este locul în care creștinii se roagă unii pentru alții.. Să trecem pragurile bisericilor, ca să ne rugăm pentru alții și alții să se roage pentru noi!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
(Preotul Sorin Croitoru din Mantova -Italia)
